În această vineri la aproximativ ora 12:00 „două fascicule de protoni au circulat în sensuri opuse de-a lungul inelului cu o lungime de 27 de kilometri” al LHC, a anunțat CERN într-un comunicat, informează Agerpres.

Îngropat la o adâncime de 100 de metri sub pământ, în apropiere de Geneva, la frontiera franco-elvețiană, inelul gigantic a fost oprit din motive tehnice din decembrie 2018 pentru lucrări de mentenanță și de îmbunătățire, în a doua cea mai lungă pauză din istoria sa.

Experimentele din cadrul LHC, demarate în 2008, au permis îndeosebi descoperirea revoluționară a bosonului Higgs, element cheie din structura fundamentală a materiei.

Reluarea activității se va realiza progresiv: un număr mic de protoni a circulat pentru moment în cele două fascicule, la 450 de miliarde de electronvolți (450 de gigaelectronvolți - GeV), o rată de coliziune redusă, dar care va fi accelerată.

„Coliziunile de mare intensitate și la o energie ridicată se vor produce în câteva luni”, a precizat Rhodri Jones, șeful departamentului de fascicule de la CERN, care a lăudat repornirea reușită.

Principiul acceleratorului constă în a face să se ciocnească particule la viteze colosale pentru a genera particule elementare, de dimensiuni infinitezimale.

Cercetătorii de la CERN speră să descopere inclusiv „misterioasa materie neagră”

Pe măsură ce dispozitivul își va relua activitatea, cercetătorii vor crește energia și intensitatea fasciculelor, pentru a realizat experimente de coliziune la o energie record de 13,6 mii de miliarde de electronvolți (13,6 teraelectronvolți - TeV).

Acest lucru va permite ca cei patru detectori principali ai LHC (ALICE, ATLAS, CMS și LHCb) să primească mai multe coliziuni de particule și să citească astfel o masă de date mult mai mare.

Fizicienii de la CERN vor putea „studia bosonul Higgs în cele mai mici detalii” și testa mai curând modelul standard al fizicii particulelor, bulversată recent de mai multe experimente.

Dar această nouă fază de explorare vizează în special stabilirea unei fizici noi, mai presus de acest model. Poate odată cu descoperirea unor noi particule cum ar fi particulele supersimetrice: prezise în teorie, dar a căror existență nu a fost niciodată demonstrată și care ar putea vehicula materia neagră (sau întunecată), marea necunoscută din Univers.

Fizicienii de la CERN speră că reluarea acestor coliziuni de particule subatomice îi va ajuta să descopere așa-numita „materie întunecată” care se află dincolo de universul vizibil. Oamenii de știință sunt de părere că materia întunecată are un grad de prevalență de cinci ori mai mare decât materia obișnuită, însă nu absoarbe, nu reflectă și nu emite lumină. Până acum, materia neagră nu a putut fi detectată într-o manieră directă.