Potrivit sursei citate, în urma unei analize/estimări a numărului populației cu reședința obișnuită la nivel teritorial, pentru perioada 2014-2021 (pentru anul 2021 - date provizorii), s-au depistat o serie de date contradictorii, care au necesitat reverificare.

Număr mare de copii de 0-15 ani fără viză de reședință

În cadrul analizei a fost identificat un număr mare de copii de 0-15 ani fără viză de reședință. În consecință, a fost necesară o abordare separată privind redistribuirea copiilor și adulților. Pentru a redistribui copiii a fost analizată și rata de fertilitate pe vârste ale femeilor.

Astfel, copii 0-15, fără viză de reședință, pe fiecare vârstă, sexe și statut migrațional, au fost distribuiți pe raioane în conformitate cu structura pe raioane, conform statutului migrațional, al femeilor de 20-44 ani; persoanele de 16 ani și mai mult fără viză de reședință, pe fiecare vârstă, sexe și statut migrațional, au fost distribuite conform structurii pe raioane a persoanelor de 16 ani și mai mult conform statutului migrațional; au fost însumate datele pe raioane, cu considerarea sexelor, vârstelor, statutului migrațional cu datele redistribuite pe raioane (a celor fără viză de reședință) privind copii de 0-15 ani și adulții de 16 ani și peste (obținut total cetățenii Republicii Moldova pe raioane).

Potrivit experților, inconsistența datelor privind localitatea de domiciliu / reședință temporară a copiilor de 0-15 ani are un impact negativ atât asupra estimării migrației interne, cât și a migrației internaționale, care sunt componente importante în estimarea numărului populației cu reședința obișnuită.

Totodată, Ben Moshe a subliniat necesitatea desfășurării unui nou recensământ al populației, care ar servi drept bază de evaluare a calității datelor din surse administrative, ce ar putea fi utilizate pentru scopurile statistice, inclusiv pentru procesul de tranziție la producerea de statistici ale populației, precum și de recensământ în bază de registre, urmând bunele practici ale țărilor europene.

Majoritatea străinilor ce traversează frontiera sunt moldoveni cu cetățenia altor state

Cât despre migrația internațională, experții au centralizat și analizat datele privind traversările frontierei de stat în perioada 2013-2020, fiind vorba de peste 150 milioane de traversări.

S-a constatat că ponderea majoră a străinilor cu cetățenia Federației Ruse, Ucrainei, României care au traversat frontiera, se explică prin faptul că de facto majoritatea sunt cetățeni ai Republicii Moldova care circulă cu pașapoarte străine.

„Din aceste considerente s-a decis redistribuirea conform structurii cetățenilor Republicii Moldova”, se arată în analiză.

Astfel, au fost distribuite datele despre străini pe sexe, vârste, pe statut migrațional, conform structurii (pe raioane, sexe, vârste, pe statut migrațional), constituite după redistribuirea cetățenilor Republicii Moldova fără vize de reședință, au fost însumate datele redistribuite pe raioane a străinilor (cu considerarea sexelor, vârstelor, statutului migrațional) cu totalul cetățenilor pe raioane, a fost obținut numărul total al emigranților / imigranților pe sexe, vârste si raioane și în final a fost calculat soldul migrațional total privind migrația internațională.

Potrivit experților, furnizarea în termen a setului complet de date, la nivel individual, privind migrația internă și internațională ar permite îmbunătățirea semnificativă a calității datelor statistice privind numărul populației cu reședință obișnuită în profil teritorial, pentru reflectarea corectă/obiectivă a situației socio-economice în profil teritorial pentru anii 2014-2020.

La fel, aceasta va permite și asigurarea elaboratorilor de politici și a factorilor de decizie cu date fiabile pentru identificarea celor mai eficiente soluții la nivel local.