Solicitată de agenție, Ludmila Erușevschi, curatorul expoziției, a menționat că aceasta cuprinde cele mai reprezentative publicații din opera poetului (circa 100 de documente), scenaristului Emil Loteanu, amintiri și interviuri ale personalităților despre protagonist, care permit redescoperirea și reevaluarea tezaurului inestimabil pe care l-am moștenit de la maestru.

Expoziția are cinci compartimente: Emil Loteanu – vulcanicul artist de la Clocușna; Emil Loteanu – poet; Emil Loteanu – om al filmului; Personalități despre Personalitate; In memoriam Emil Loteanu. Printre documentele expuse se regăsesc cărți de poezii și proză scurtă semnate de autor: „Zbuciumul” (1956), „Chemarea stelelor”(1962), „Ritmuri” (1965), „Bucolica” (1966), „Sufletul ciocârliilor” (1974); nuvela cinematografică „Lăutarii”(1972) ș.a.

Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie 1936, în satul Clocușna, raionul Ocnița. A  făcut cursuri de actorie la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă (MHAT) din Moscova (1954-1956) și de regie la Institutul Unional de Cinematografie (VGIK) din capitala URSS (1956-1962). După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat în anul 1962 la studioul ”Moldova-film”, lucrând în perioada 1973 - 1983 ca regizor la studioul ”Mosfilm” din Moscova.

În anul 1985 a revenit în RSS Moldovenească, îndeplinind în perioada 1987-1992 funcția de președinte al Uniunii Cineaștilor. A avut un rol important în formarea a două promoții de regizori de film în cadrul Școlii superioare de regie. El a fondat "Asociația experimentală de creație Phoenix-M", revista de teatru și film "Lanterna Magică", fiind și autorul emisiunii televizate "Se caută o stea". De asemenea, a fost conducătorul cursului de actori de teatru și film la Institutul de Arte din Chișinău. Printre tinerii actori formați de Emil Loteanu amintim pe Svetlana Toma, Grigore Grigoriu, Victor Ciutac, Maria Sagaidac, frații Victor și Mircea Soțchi-Voinicescu etc.

Este autorul a nenumărate filme și scurtmetraje prezentate la circa 50 de festivaluri și retrospective cinematografice în numeroase orașe ale lumii cum sunt: Buenos Aires, Baltimore, Budapesta, Helsinki, Tokio, Londra, Montreal, Paris, Roma, Rio de Janeiro, precum și toate republicile fostei URSS.  Printre aceste filme se numără: „Luceafărul”(1986), „Gingașa și tandra mea fiară” (1978), ”O dramă la vânătoare”, „Anna Pavlova” (1883), „Romii de aur ai Moscovei”, „Șatra” (1975), „Poienile roșii” (1966) ș.a.

Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul regiei de film, i s-au conferit titlurile de Maestru Emerit al Artei din RSSM (1969), Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), titlul de membru de onoare al Academiei Internaționale de film Nike. De asemenea, a fost distins cu Premiul de Stat, cu Ordinul Republicii, iar în anul 2001 - cu Premiul pentru excelența artei regizorale, decernat la Ateneul Român din București. A fost declarat drept „cel mai bun regizor al secolului XX din cinematografia românească”. Emil Loteanu s-a stins din viață la 18 aprilie 2003, într-un spital din Moscova, fiind înmormântat în cimitirul Vagankovo din capitala Rusiei.