81 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov. Una din crimele bolșevicilor în Chișinău – zeci de cadavre acoperite cu var în gropile comune de la fostul sediu NKVD
-
23 August 2020 11:08
Cu 81 de ani în urmă, la 23 august 1939,prin semnarea Pactului Ribbentrop Moldotov și a protocolului adițional secret, a avut loc împărțirea sferelor de influiență între cei doi dictatori ai Europei, Stalin și Hitler. În urma acestui eveniment, peste mai puțin de un an, teritoriul României cuprins între Nistru și Prut, precum și Nordul Bucovinei este anexat de Uniunea Sovietică. Aceasta declară la 28 iunie 1940 ultimatum României, somând-o să-i restituie tertoriile „furate” în 1918...
28 iunie 1940, în opinia istoricilor, este una din cele mai tragice zile din istoria Basarabiei. Din primele zile ale ocupației sovietice începe răfuiala organelor represive bolșevice – NKVD-ul stalinist. Atât în Chișinău, cât și în alte localități sunt arestați, torturați și executați foști activiști ai Sfatului Țării, membri ai partidelor, primari, funcționari publici, preoți, studenți. O parte din ei au fost executați pe loc, fiind aruncați în gropi comune, sau potrivit unor istorici, arși în cuptoarele din subsolurile NKVD-ului. Altă parte au fost trimiși în gulagurile sovietice, sau deportați în taigaua siberiană.
Urmează deportările, foametea organizată, colectivizarea...
Una din crimele bolșevicilor, descoperite în 1941 de către autoritățile române, au fost gropile cu var din sediul orășănesc al NKVD-ului din Chișinău. În partea laterală a sediului, situat în fosta vilă Cerchez, de pe strada Viilor, actualmente Mateevici 113, (la intrarea în parcul Vale Morilor),au fost găsite câteva zeci de cadavre, aruncate în gropi comune, acoperite cu var. Documentele ce atestă aceste și alte crime au devenit în sfârșit disponibile publicului, după ce timp de mai multe decenii au fost secretizate. Din păcate, deocamdată majoritatea din ele rămân încă necercetate, mărturisește Directorul adjunct al Agenției Naționale a Arhivelor, Alexandru Cerbu:
“În jur de 50 mii de dosare desecretizate ale crimelor fostului regim totalitar bolșevic se află în prezent la Agențiea Națională a Arhivelor, cercetătorii și toți doritorii au aceces la aceste date. Există în prezent și servicii on-line. Multe persoane vin și solicită aceste dosare și află detalii necunoscute despre rudele lor, dispărute în timpul regimului comunist. Totuși cea mai mare parte a acestor dosare, poate în jur de 80-90 de procente, rămân necercetate... Tot aici se păstrează dosarul referitor la victimele descoperite în 1941, în gropile cu var din sediul NKVD de pe strada Viilor, actualmente str. Mateevici 113. Circa 180 de persoane au fost identificate atunci de către autoritățile românești - mare parte după actele de execuție, pe care le aveau în buzunare, sau de către rude, cunoscuți veniți la fața locului- apoi au fost înhumate creștinește în Cimitirul Armenesc”.
Istoricul Maria Gogu, specialist principal la Agenția Națională a Arhivelor, ne prezintă acest dosar al crimelor din fostul sediu orășănesc al NKVD care, spune ea, s-a păstrat ca prin minune în arhivele comuniste:
“Potrivit acestui document, întocmit de chestura poliției în august- septembrie 1941, au fost identificați mulți dintre cei executați: elevi de liceu, studenți, învățători, preoți, primari. După actele găsite la ei, în majoritate sentințe de condamnare,au fost identificați Tanțu Pavel și Tanțu Petre (primul funcționar la postul de radio local, (Radio Basarabia, succesorul căruia este Radio Chișinău – n.n.) iar celălat învățător, ambii fii fostului prefect de Lăpușna, Vasile Tanțu. Un preot, pe nume Tudorache, Nazarov, subdirector la Banca orașului, Tâslaru Ion, Banu Ilie, ambii funcționari la calea ferată românească, Bădăluță, fost primar în Comuna Durlești ș.a.Conform raportului întocmit atunci, printre cadavrele neidentificate se afla un cadavru îmbrăcat în rasă preotească, elevi din liceu identificați după șepci, studenți și alte persoane, care după îmbrăcăminte păreau a fi oameni intelectuali”, menționează Maria Gogu.
Pe locul unde zeci de oameni pașnici au fost masacrați fără vină de regimul bolșevic a fost instalată în anii 90 o piatră comemorativă. Dar autoritățile au autorizat amenajarea, în imediata apropiere, a unui local de agrement însoțit de o terasă. În anul 2019 , în momentul când aici au început lucările de lărgire a terasei, piatra comemorativa fost strămutată cu câteva zeci de metri. În prezent, pe locul nemijlocit al gropilor cu var sunt efectuate lucrări de construcție. În opinia Directorului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, acest loc ar urma să fie cercetat de către arheologi, pentru a stabili dacă nu se mai află resturi ale cadavrelor descoperite în 1941. Deși a fost intentat un dosar penal în acest caz, deocamdată situația rămâne neschimbată.