Declarația urmează să fie proclamată, astăzi, la Dublin. Cei care o susțin speră ca acordul să schimbe normele militare și să facă din bombardarea zonelor urbane un tabu precum folosirea armelor chimice sau a bombelor cu dispersie, scrie Digi24.

Două treimi din statele membre NATO au anunțat că vor semna angajamentul. Potrivit ONG-ului "Action on Armed Violence", care monitorizează consecințele conflictelor armate, 91% dintre victimele bombardamentelor din zonele urbane, în ultimii zece ani, au provenit din rândul populației civile.

Procentul a urcat la 98% după invazia Rusiei în Ucraina. Ideea acordului a apărut în contextul războiului civil din Siria și a conflictelor din Gaza și Yemen, însă a căpătat greutate după invazia Rusiei în Ucraina. Un pas înainte a fost acordul Statelor Unite de a semna declarația, în această vară, care a determinat și Germania sau Turcia să își ia același angajament.

Pasajul cheie al acordului stipulează că armatele: "vor arăta reținere sau se vor abține, după caz, să folosească arme explozive în zonele populate, atunci când utilizarea lor are potențialul de a vătăma populația sau obiectivele civile".

Unele guverne au remarcat că, în formularea actuală, acordul nu înseamnă interzicerea propriu-zisă a bombardamentelor. Însă susținătorii acordului spun că este un pas înainte și speră ca și alte state să adere la acord, pe viitor.