O conferință științifică dedicată împlinirii a 65 de ani de la nașterea poetei Leonida Lari, a fost organizată astăzi de către Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Academia de Științe a Moldovei și Institutul de Filologie. 

Un poet reprezentativ pentru generația celor care au luptat pentru renașterea națională în Basarabia, un om de cultură care nu a lăsat loc de compromis cu regimul sovietic de ocupație, curajoasă, dar în același timp sensibilă. Așa a rămas Leonida Lari în memoria prietenilor și celor care au cunoscut-o pe poeta care alături de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu și alți martiri basarabeni au luptat pentru libertate, revenire la limbă, grafie latină și adevăr istoric. ”A avut de multe ori mai mult curaj decât au avut-o unii bărbați în momente de criză precum cele de la  7 și 10 noiembrie 1989. Acest simpozion este un omagiu adus poetei care din păcate a trecut la cele veșnice  prea devreme. Putea fi împreună cu noi să continue această luptă pentru revenirea noastră la normalitate, la europenism” a declarat  directorul Institutului Cultural Român la Chișinău.
 
Spre deosebire de Statele Baltice, Basarabia nu a avut o nomenclatură  națională, așa încât poeții și oamenii de cultură ai vremii, au fost cei spre care masele și-au îndreptat speranța și cei care au preluat rolul de lideri ai mișcării de eliberare națională, își amintește poetul Nicolae Dabija.

”Leonida Lari a fost una dintre poetele care a încurajat atunci mulțimile să se culce sub tancuri, să ia cu asalt Ministerul de Interne care a ars în 1989. Sigur că privită din perspectiva unei istorii literare de peste o sută de ani, s-ar putea părea că unele versuri, ale noastre ale tuturor vor fi anacronice, poate. Dar ele și-au făcut datoria și-au făcut datoria în fața Istoriei pentru că noi am obținut dreptul nostru la libertate cu ajutorul poeziei. Una dintre poetele Libertății este Leonida Lari”, a menționat Nicolae Dabija.
 
A  fost sufletul Mișcării de Eliberare Națională în Basarabia este de părere și istoricul basarabean Vasile Ciubuc. ”Dacă am omite-o pe Leonida Lari înseamnă să omitem sufletul acelei mișcări. Vorbea o limbă impecabilă, emotiv, știa să trezească spiritul maselor, cuvântul ei era auzit, era o autoritate publică”, a spus Vasile Ciubuc.
 
Născută la 26 octombrie 1949 în satul Bursuceni, din Sângerei, Leonida Lari, s-a stins din viață acum trei ani, la vârsta de 62 de ani. Autor a peste 20 de volume de poezie și proză, Leonida Lari a fost redactor-șef al publicației "Glasul ", primul ziar în grafie latină de la Chișinău și unul dintre liderii Mișcării de Eliberare Națională, de la sfârșitul anilor 80. A fost deputat în primul parlament al Republicii Moldova după proclamarea independenței dar și în Parlamentul României după 1992, și a pledat pentru unirea Republicii Moldova cu România.