În 2017, ofițerii CNA au pornit 722 de cauze penale, potrivit unui raport de activitate al instituției. Dintre acestea, cea mai mare parte vizează infracțiunile de corupție, iar celelalte țin de excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, neglijența în serviciu, delapidarea averii, îmbogățirea ilicită și altele, scrie Anticorupție.

Prejudiciul stabilit pe dosarele intentate se cifrează la circa 46,7 milioane de lei. Până au ajuns în judecată, unii bănuiți au restituit benevol circa 2,3 milioane de lei. Totodată, pentru a asigura restituirea prejudiciilor cauzate, CNA a aplicat sechestru pe mijloace financiare și bunuri în valoare de peste zece milioane de lei.

Întoarcerea prejudiciilor în haznaua statului ar urma să fie efectuată de Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), creată anul trecut. ARBI ar urma să efectueze măsuri speciale de investigație și să identifice bunurile pe care să fie pus sechestru, ca ulterior să fie posibilă recuperarea resurselor financiare. Cadrul legal privind activitatea Agenției a fost modificat și ajustat de mai multe ori pe parcursul anului trecut. În iulie instituția s-a ales și cu un șef - Otilia Nicolai. DetaliiAICI. 

Anterior, inițiativa de a trece ARBI din subordinea CNA în cea a Ministerului Finanțelor a eșuat. Intenția a nemulțumit-o pe Cristina Țărnă, care a invocat-o, printre altele, la demisia sa din funcția de vicedirector al Centrului. „ARBI abia a început să-și pună la punct activitatea reușind să recruteze angajați, să scrie regulamentele de activitate, să agreeze conectarea la bazele de date internaționale, să inițieze semnarea acordurilor cu instituții omoloage străine, să stabilească prima comunicare cu Kroll. Destabilizarea ARBI nou-create, autonome și independente în cadrul CNA, îi va amâna inevitabil activitatea. Cu tot respectul pentru Ministerul Finanțelor, nu cred în independența ARBI în cadrul Fiscului”, se arăta în explicațiile Cristinei Țărnă.