Formatoarele Paula Beudean din România și Aliona Ursoi din Republica Moldova au parcurs, prin exerciții, pas cu pas, toate etapele de construcție a unei strategii de fundraising și a planului de implementare a acesteia. De asemenea, au fost analizate și discutate metode de fundraising aplicate în România și Republica Moldova, pentru a vedea care dintre ele pot fi replicate la nivelul unor comunități concrete.

„Am studiat prevederile cadrului legislativ național în domeniu, anume modalitățile prin care statul poate susține OSC-urile, contractând servicii sociale. Totodată, a fost interesant să aflăm bune practici din experiența României, să identificăm un cerc al donatorilor, tehnici cum să abordăm donatorii și cum să cultivăm relația cu ei, implicându-i mai întâi în proiectele noastre”, spune unul dintre participanți, Victor Pletosu, specialist pe problemele tinerilor în raionul Ialoveni. „Instruirea a făcut claritate în metodele de colectare de fonduri. Identificarea unei persoane din organizație care ar avea rolul de „colector de fonduri” ne-ar ar asigura durabilitate și sustenabilitate. Organizațiile nu ar trebui să mizeze doar pe donatorii instituționali, ci și pe mobilizarea propriilor forțe de a colecta bani prin intermediul campaniilor și altor evenimente”, adaugă Svetlana Busuioc, directoare executivă a Asociației „ActiveWomen” din Cahul.

”Să atragi donatori individuali este foarte greu deocamdată, însă trebuie să începem să facem asta, inclusiv pentru a educa responsabilitatea socială”

Antonina Volkova, directoare executivă a Asociatiei „Vesta” din Comrat, care dezvoltă un serviciu social pentru copiii aflați în situații de risc, admite că organizațiilor neguvernamentale le vine greu în prezent să atragă donatori individuali, însă afirmă că acest lucru trebuie făcut inclusiv pentru a educa responsabilitatea socială a oamenilor din comunitate: „Noi, organizațiile, nu întdeauna avem posibilitatea să acoperim tot volumul de servicii sociale care sunt necesare populației. De aceea este foarte important să știm cum trebuie făcută o strategie de foundraising, ce metode să folosim și pe cine să implicăm. Noi lucrăm mult, dar nu întotdeauna știm cum să îmbunătățim eforturile și cum să adunăm banii. Experta din România ne-a explicat însă foarte bine toate aceste lucruri”.

„Am înțeles aici că ar trebui să ne schimbăm abordarea: dacă până acum noi, ca organizații, planificam să obținem finanțare și să implementăm cam câte două proiecte pe an, acum ne dăm seama că ar trebui abordat altfel: colectăm fonduri pentru a putea implementa și nu invers. În două zile la instruire formatoarea ne-a demonstrat că noi utilizăm la minim capacitățile noastre de a colecta fonduri pentru ONG-uri, așa că avem temă pentru acasă”, spune Cristina Cușchevici, președintă a Asociației ”Prodocs”, care dezvoltă un serviciu social pentru copiii cu dizabilități la Ștefan Vodă.

Galina Reaboi, reprezentantă a Centrului de asistență socială „Casa Speranțelor” din Soroca, afirmă că organizația sa practica până acum elemente de fundraising, dar instruirea i-a arătat că pentru o eficiență reală, această activitate trebuie planificată, bine structurată și conceptualizată.

„Facem strategie de dezvoltare, nu de supraviețuire”

După instruire, OSC-urile vor avea la dispoziție câteva săptămâni pentru a lucra la planurile proprii de fundraising, sub mentoratul Paulei Beudean. „Am descoperit participanți și participante cu o energie extraordinară pe care o pun în oferirea serviciilor comunității și în căutarea de fonduri pentru aceste servicii. O parte din organizații au deja implementate metode de fundraising. Au făcut lucrurile intuitiv și creativ, fără neapărat să cunoască procesul de fundraising, ceea ce e incurajator, deoarece, în acest caz, ele trebuie doar îndrumate pe structură și consecvență. Altora, care nu au făcut așa ceva, cursul, cum a mărturisit un participant, le-a dat speranța că pot să facă și altceva ca să se dezvolte. Iar o a treia categorie sunt cei pe care i-am pus pe gânduri, care se bazează și pe granturi, și pe venituri din ceva vânzări, dar care ar putea schimba lucrurile și mai mult, ca în 5-10 ani să nu se mai bazeze doar pe fondurile de la stat sau pe donatorii instituționali, ci să ajungă la formula de 25% venituri din granturi, 25% - de la donatori individuali, 25% - de la donatori instituționali și alte 25% din activități comerciale. I-am îndemnat să aibă o abordare spre dezvoltare, nu spre supraviețuire”.

Este o activitate prin care OSC-urile din domeniul social sunt ajutate astfel să-și dezvolte planificarea strategică și capacitățile strategice de a atrage resurse, explică  Liliana Palihovici, președintă a Asociației Institutum Virtutes Civilis, care a organizat instruirea: „Ne-am propus să abordăm cu participanții și participantele căi noi de atragere a potențialilor parteneri, inclusiv modele de a apela la oameni obișnuiți și de a-i face să devină susținători și cofinanțatori ai serviciilor oferite de OSC-uri. De asemenea, am ajutat organizațiile să învețe din experiența celorlalți. Așa că aici s-a învățat, așa cum s-a mărturisit la final, nu numai de la cele două formatoare, dar și unii de la alții”.

Reprezentanți și reprezentantele OSC-urilor vor fi instruiți și consiliați în continuare pentru a spori capacitatea organizațiilor de a deveni sustenabile și puternice. În luna iunie organizația Keystone Moldova va organiza pentru ele alte instruiri – referitoare la asigurarea rezilienței și calității serviciilor sociale.

Aceste activități au loc în cadrul proiectului „Organizațiile societății civile acționează pentru servicii sociale mai bune”, finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu Keystone Moldova și Institutum Virtutes Civilis. În cadrul acestui proiect, 40 de organizații ale societății civile din diferite localități sunt sprijinte să creeze și să dezvolte servicii osciale reziliente și incluzive.