Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră este un document care conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea Mării Negre, notează site-ul zimn.marenostrum.ro. A fost semnat în cadrul Conferinței Miniștrilor Mediului din țările riverane Mării Negre, desfășurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, și promovează colaborarea tuturor țărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin. Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări și consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat. Reziduurile transportate de râurile din 17 țări, pescuitul excesiv și deversările necontrolate de produse petroliere au produs dezechilibre ecologice în Marea Neagră, în ultimii 35 de ani.

Demersurile privind această colaborare se conturaseră deja cu câțiva ani mai devreme. Potrivit site-ului www.mae.ro, la 21 aprilie 1992, fusese semnată, la București, de cele șase state, Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, ratificată de România prin Legea 98/1992. "În 1992, la București, statele riverane Mării Negre, pe deplin conștiente de problemele cu care se confruntă această regiune, au semnat Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării. România este depozitarul acestui important document, ratificat de toate statele semnatare, prin care acestea se angajează să depună toate eforturile pentru refacerea diversității ecologice a ecosistemului marin Marea Neagră. Astfel, s-a creat cadrul instituțional legal pentru adoptarea măsurilor de conservare și protecție a ecosistemului marin Marea Neagră. Convenția pentru protecția Mării Negre împotriva poluării, denumită generic și Convenția de la București, a fost ratificată prin Legea 98/1992, la 21 aprilie", se menționa într-un comunicat de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor și Pădurilor.

"Convenția de la București reprezintă cadrul instituțional legal care permite Părților Semnatare să adopte și să implementeze măsuri adecvate pentru protecția și conservarea ecosistemului marin Marea Neagră. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reprezintă România ca Parte Semnatară a Convenției, fapt pentru care are obligația de a pune în aplicare Planul Strategic de Acțiune pentru Marea Neagra, instrument de lucru și de cooperare la nivel regional. Ca urmare, susține financiar programul de monitorizare național integrat al factorilor fizico-chimici și biologici al Mării Negre. Rezultatele obținute în procesul de monitorizare asigură suportul tehnic pentru fundamentarea deciziilor ce urmăresc îmbunătățirea stării ecologice a Mării Negre", se arăta într-o postare din 31 octombrie 2022 de pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, http://www.mmediu.ro/.

Anexa Convenției cuprinde trei protocoale: unul, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării din surse de pe uscat; cel de-al doilea, privind cooperarea în combaterea poluării cu petrol și alte substanțe nocive, a mediului marin al Mării Negre, în situații de urgență; cel de-al treilea, privind protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării prin descărcare. Atât Convenția, cât și Protocoalele sale au intrat în vigoare la 15 ianuarie 1994. Potrivit site-ului www.senat.ro, organismul desemnat cu aplicarea Convenției de la București este Comisia pentru protecția mediului marin al Mării Negre împotriva poluării, care asigură cadrul regional pentru cooperarea în acțiunile de reducere a poluării în Marea Neagră.

Ulterior, la 7 aprilie 1993, miniștrii cu atribuții în protejarea mediului marin al Mării Negre din cele șase țări au semnat, în Ucraina, Declarația de la Odessa, care formulează o politică comună a țărilor din jurul Mării Negre, referitoare la protejarea și folosirea resurselor, se arată pe site-ul www.blacksea-commission.org. Declarația conține un orar rezonabil al acțiunilor care vizează unirea eforturilor tuturor sectoarelor societății pentru conservarea și protecția mediului Mării Negre, dezvoltând și detaliind ideile Convenției de la București, în acord cu deciziile Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, din iunie 1992.

Aceste documente au constituit baza legală pentru demararea Programului Internațional pentru Managementul Mediului și Protecția Mării Negre - Programul de Mediu al Mării Negre (BSEP). Proiectul BSEP a fost lansat, în 1993, sub egida Autorității de Mediu Internaționale (GEF), cu scopul de a consolida și de a proteja ecosistemul Mării Negre, prin intermediul unor politici și al unui cadru legislativ adecvat pentru lupta împotriva poluării și pentru protejarea biodiversității, se arată pe site-urile www.marinespecies.org și www.grid.unep.ch.

Planul Strategic de Acțiune a fost actualizat și aprobat în 2009, la Sofia, Bulgaria, și a fost conceput ca un instrument de lucru esențial pentru cooperarea în regiunea Mării Negre. Obiectivul principal este evaluarea, dezvoltarea, armonizarea, implementarea și monitorizarea politicilor și strategiilor de mediu pentru reducerea și eliminarea presiunilor antropice, care au condus la degradarea diversității ecologice a ecosistemului Marea Neagră, se menționa în comunicatul de presă din 31 octombrie 2019 al Ministerului Apelor și Pădurilor.

În scopul studierii mediului marin, al rezolvării problemelor legate de Marea Neagră, a fost inaugurată Fundația Universitară a Mării Negre, o organizație regională, non-guvernamentală și non-profit, ce are ca obiective promovarea și o mai bună înțelegere și cercetare a economiei, societății, educației și guvernanței regiunii Mării Negre, poziționarea acesteia față de restul lumii, precum și dezvoltarea modalităților de promovare a intereselor regiunii la nivel internațional, se arată pe site-ul instituției, fumn.eu. Inițiativa înființării acestei fundații a aparținut unui grup academic românesc, coordonat de academicianul și diplomatul Mircea Malița (1927-2018), după ce, în anul 1992, a fost înființată Organizația Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN), incluzând 11 țări: șase țări riverane Mării Negre (Bulgaria, Turcia, Georgia, Federația Rusă, Ucraina și România) și cinci țări învecinate (Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Grecia și Albania). În 2004, Serbia s-a alăturat organizației. Odată cu aderarea Republicii Macedonia de Nord, în noiembrie 2020, numărul membrilor OCEMN a crescut la treisprezece, indică site-ul https://www.mae.ro/. Organizația Cooperarea Economică a Mării Negre este o organizație de cooperare regională, numărându-se printre primele inițiative lansate în zona Mării Negre.

Un pas important a fost făcut de țările din zona Mării Negre în 2002, când s-a semnat, la Sofia, un nou protocol la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, respectiv cel referitor la Conservarea Biodiversității și a Peisajului, conform site-ului www.blacksea-commission.org.

În România a fost înființat, în 1999, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", sub autoritatea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, prin reorganizarea Institutului Român de Cercetări Marine. În scopul recunoașterii tradiției centenare și a continuității oceanologiei naționale, institutul este denumit după profesorul Grigore Antipa (1867-1944), fondatorul școlii românești de ecologie marină, se menționează pe site-ul acestui institut, http://www.rmri.ro.

La 31 octombrie 2023, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" (INCDM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar) și Universitatea Ovidius Constanța sărbătoresc Ziua Internațională a Mării Negre prin organizarea workshop-ului "Inițiativa de creștere albastră pentru cercetare și inovare în Marea Neagră". Evenimentul va fi centrat pe importanța creșterii albastre și măsura în care știința poate contribui la realizarea viziunii pentru "O Mare Neagră sănătoasă și productivă", se arată pe site-ul INCDM,http://www.rmri.ro.