La sfârșitul săptămânii viitoare la Tbilisi va avea loc prima ședință a adunării trilaterale Georgia-Ucraina-Moldova constituită în luna iunie. Președintele Parlamentului, AndrianCandu a amintit că o reuniune comună a avut loc și la Chișinău, la începutul lunii martie. Printre principalele subiecte ce urmează a fi discutate în noua structură sunt provocările comune de securitate, dar și vectorul comun de politică externă – integrarea europeană.

„Deci, pe de o parte – cooperarea regională pentru integrarea europeană a celor trei state care fac parte din Parteneriatul Estic al UE. Pe de altă parte, cele trei țări își propun anumite elemente de luptă cu acele provocări de securitate care sunt”.

Conducerea Parlamentului a propus formarea unei delegații la reuniunea de la Tbilisi. Fracțiunile socialiștilor, comuniștilor și liberalilor au refuzat participarea. Deputatul PL Ion Apostol a explicat decizia grupului său parlamentar prin faptul că guvernarea ar încerca doar să-și spele imaginea.

„Noi participăm deja în astfel de organisme internaționale, unde putem soluționa problemele Republicii Moldova. Părerea noastră este că aceasta este o încercare disperată a guvernării pentru a se spăla de păcate în fața opiniei publice”, explică Ion Apostol.

Comuniștii și socialiștii nu au explicat motivul refuzului, dar anterior s-au opus participării R. Moldova la această structură, pe motiv că ar fi îndreptată împotriva Rusiei.

Amintim că decizia de constituire a Adunării Interparlamentare a fost luată la 2 martie, la Chișinău. Tot atunci, șefii Legislativelor Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei au semnat o declarație prin care s-au angajat să promoveze o poziție comună în domeniul apărării și securității. 

Colaborarea interparlamentară a celor trei state s-a intensificat în ultimii ani. În iulie 2017 președinții parlamentelor din Georgia, Ucraina și R. Moldova au semnat o declarație comună către Parlamentul European solicitându-i să adopte o Rezoluție înainte de Summit-ul Parteneriatului Estic prin care să exprime sprijin politic pentru deschiderea perspectivei de aderare a celor trei țări asociate la UE. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, Bruxelles-ul făcând referire la restanțele în promovarea reformelor din cele trei state. Totuși, la summit-ul din noiembrie anul trecut de la Bruxelles a fost recunoscut rolul de lideri al celor trei state în Parteneriatul Estic.