Realizarea dezarmării nucleare la nivel mondial, unul dintre cele mai vechi obiective ale Organizației Națiunilor Unite, a fost subiectul primei Rezoluții a Adunării Generale în 1946 și a figurat pe ordinea de zi a Adunării Generale, împreună cu dezarmarea generală și completă, în 1959. În 1978, prima sesiune specială a Adunării Generale privind dezarmarea a reafirmat că măsurile eficiente pentru realizarea dezarmării nucleare au cea mai mare prioritate și au fost susținute de fiecare secretar general al Națiunilor Unite, scrie Agerpres.

Cu toate acestea, în prezent, aproximativ 12.705 de arme nucleare se află pe planetă, iar țările care dețin astfel de arme au planuri bine finanțate și pe termen lung pentru modernizarea arsenalelor lor nucleare. Mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în țări care au fie astfel de arme, fie sunt membre ale alianțelor nucleare. Aceste date au oferit fundamentul pe baza căruia Adunarea Generală a desemnat prin Rezoluția 68/32, din decembrie 2013, data de 26 septembrie drept Ziua internațională pentru eliminarea totală a armelor nucleare, potrivit www.un.org. În 2009, Adunarea Generală a declarat 29 august drept Ziua internațională împotriva testelor nucleare (Rezoluția 64/35).

Tratatul de interzicere a armelor nucleare, adoptat la 7 iulie 2017, marchează un pas important și aduce o contribuție importantă la atingerea acestui obiectiv comun, cel al realizării unei lumi fără arme nucleare. Tratatul reflectă preocupările crescânde față de riscul reprezentat de existența în continuare a armelor nucleare, precum și conștientizarea consecințelor catastrofale supra umanității, care ar rezulta în cazul în care armele nucleare ar fi folosite din nou, potrivit www.un.org.