25 de ani de independență. Criză identitară în Republica Moldova

  • 27 August 2016 09:53
25 de ani de independență. Criză identitară în Republica Moldova

Republica Moldova marchează astăzi un sfert de secol de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

 În această perioadă țara noastră s-a confruntat cu o serie de provocări, precum instabilitatea politică, imposibilitatea soluționării conflictului transnistrean, sau pauperizarea populației. În același timp, Republica Moldova continuă să se apropie, chiar dacă destul de lent, de Uniunea Europeană, iar în ultimii ani a obținut regimul liberalizat de vize  precum și cel de comerț liber cu întreaga comunitate europeană, ceea ce, în opinia experților,  îi oferă noi perspective.

Republica Moldova și-a proclamat independența față de URSS, în care a fost înglobată forțat, prima dată, în 1940, alături de statele baltice și Ucraina de Vest. În Republica Moldova, mișcarea de eliberare națională a început să ia amploare încă în 1988. În februarie 1990 au loc primele alegeri democratice, în cadrul fostei URSS. În aprilie același an este votată hotărârea privind adoptarea tricolorului ca drapel național; în iunie, Parlamentul proclamă suveranitatea Republicii Moldova.

La 27 august 1991, în centrul Chișinăului a fost convocată Marea Adunare Națională, iar în aceeași zi a avut loc ședința extraordinară a Parlamentului, care a adoptat cu majoritatea absolută de voturi Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Una din primele amenințări la adresa noului stat au fost mișcările separatiste. Una în sudul țării, în Găgăuzia, unde a apărut o republic autoproclamată care a existat de facto până în anul 1994, când regiunea a obținut statut de autonomie. Cea de-a doua mișcare separatist a apărut în regiunea de est a țării. În anul 1992, în Transnistria, susținută de Rusia, a avut loc un conflict armat, care a durat cinci luni și care a răpit sute de vieți omenești. Regiunea rămâne și astăzi separată de Republica Moldova, iar negocierile pentru reglementarea crizei, la care participă UE, SUA, Rusia, Ucraina și OSCE, bat pasul pe loc.

În cele peste două decenii de independență, evoluția politică a Republicii Moldova a fost destul de sinuoasă. De la un parlament care a votat independența, drapelul tricolor și imnul de stat 'Deșteaptă-te române', la o conducere 'agrariană' formată din reprezentanții fostei nomenclaturi comuniste, care vine la putere în anul 1994.

În anul 1998, aceasta este înlocuită de o coaliție de centru-dreapta, care, însă, suferă eșec și, în urma alegerilor anticipate din 2001, este înlocuită de  Partidul Comuniștilor, de stânga, care se va menține până în anul 2009, când este urmat de coaliții de centru-dreapta. Odată cu schimbarea puterii, a oscilat și orientarea externă a Republici Moldova – când spre Federația Rusă, când spre Uniunea Europeană.

La 25 de ani de independență, Republica Moldova continuă să se confrunte și cu o criză identitară, alimentată și de anumite forțe politice. Unii cetățeni ai țării doresc în continuare unirea cu România, considerând Republica Moldova o parte a spațiului românesc, în timp ce alții și-ar dori mai degrabă o uniune cu Rusia, sau chiar restabilirea Uniunii Sovietice. Aproape jumătate din populație, potrivit ultimelor sondaje ar dori aderarea țării la Uniunea Europeană, iar aproape tot atâția vor o Republică Moldova în Uniunea Euroasiatică, controlată de Rusia.

Nici după peste două decenii de când există ca stat, Republica Moldova nu a reușit să-și readucă Produsul Intern Brut la nivelul celui din ultimii ani ai perioadei sovietice. Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa, cu cele mai mici salarii și pensii, cu o parte important a cetățenilor care se află la limita sau chiar sub limita sărăciei. Sute de mii de oameni au plecat peste hotare în căutarea unui trai mai bun, iar în ultimii ani tot mai mulți își iau și familiile cu ei, astfel că în următoarele decenii țara riscă să se confrunte cu o criză demografică de amploare.

La criza demografică se adaugă și cea provocată de dispariția, în urma unor  tranzacții frauduloase în sistemul bancar, a aproximativ unui miliard de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ a opta parte din Produsul Intern Brut. Aceasta a provocat un scandal imens și o criză politică, economică și socială de proporții în ultimul an. Proteste non-stop au fost organizate timp de câteva luni la rând începând cu toamna anului trecut, culminând în ianuarie cu o tentativă de a lua cu asalt sediul parlament în semn de protest față de numirea noului Guvern în frunte cu Pavel Filip. O provocare imediată pentru Republica Moldova este scrutinul prezidențial care se va desfășura la 30 octombrie, de a cărui rezultate va depinde soarta Republicii Moldova în următorii ani.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal București
Meteo Chișinău
2,18
Cer acoperit de nori
Umiditate:99 %
Vint:2,06 m/s
Wed
7
Thu
6
Fri
5
Sat
6
Sun
7
Arhivă Radio Chișinău