Petru Mustea este băștinaș din satul Ofatinți din raionul Râbnița, localitate așezată pe malul Nistrului. De câțiva ani, este nevoit să se afle pe malul drept, din cauza luptei pentru drepturile omului pe care a avut-o în regiunea transnistreană. Pentru el, anul 2021 a fost dificil, în primul din cauza pandemiei, dar și pentru că drepturile omului pe pământul bunicilor săi au continuat să fie călcate în picioare.

„Anul a început cu nădejde că, mai ales pe malul stâng, vor fi măcar ceva schimbări, mai ales în ceea ce ține de drepturile omului. Mă ocup de această problemă de câțiva ani, fapt pentru care și am fost nevoit să plec din regiune. Colaborez cu mai multe organizații, pentru a apăra drepturile oamenilor și aici este vorba despre categorii foarte diferite – antreprenori, tineri, vârstnici. Cu părere de rău, situația cu privire la drepturile omului în stânga Nistrului în ultimii ani s-a agravat și în acest an nu s-au schimbat prea multe. Nădăjduim că organizațiile statale de pe malul drept ne vor auzi și ne vor proteja, cum prevede legea. Deocamdată rezultatele nu sunt cele așteptate”, spune vicepreședintele asociației.

Analizând dosarele cu privire la încălcarea drepturilor omului în regiune, care ajung la CEDO, i se creează impresia că instituțiilor europene le pasă mai mult decât autorităților constituționale de situația din Moldova. La fel cred foarte muți oameni, care au așteptări să li se facă dreptate. „Așteptările au fost și sunt foarte mari, mai ales după alegerile prezidențiale și după alegerile parlamentare anticipate din iulie. Votul transnistrenilor pentru partidele de dreapta arată că poporul de pe malul stâng tot tinde spre o viață mai bună. Or, în regiune nu au mai rămas decât bătrâni, pensionari cu pensii mici sau cei care nu au unde pleca. E o mare degradare în domeniul medicinii, protecției sociale, educației. Așa-zisele autorități de acolo sunt nemulțumite de faptul că oamenii încearcă să-și exprime opinia. Mulți oameni sunt întemnițați, impuși să părăsească teritoriu și nu mai au acces înapoi. Iese că, fiind băștinaș, nu poți fi alături de familia ta, de rude”, mărturisește Petru Mustea.

Crede că aceste lucruri se întâmplă pentru că cei care admit abuzuri nu răspund pentru faptele lor, conform legislației. Acum, la sfârșit de an, au fost organizate „alegeri fantomă” în regiune. La ele și-au dorit să participe mai mulți oameni care, poate, chiar aveau scopuri bune, însă administrația de la Tiraspol le-a călcă în picioare orice speranță, spune vicepreședintele asociației obștești „Două Maluri”.

„Problema transnistreană a fost creată artificial. Or, între frați nu se pune graniță. Am ajuns să nu-mi văd câțiva ani mama care are peste 70 de ani și care locuiește la un pas. Și în așa situație sunt foarte mulți oameni. Ne este îngrădită libera circulație, nu putem călca pe pământul bunicilor, acolo unde ne sunt răposații. Acest an, cu părere de rău, ne lasă separați de cei dragi. Sunt multe probleme, dar rămânem cu speranțe mari pentru schimbări reale pentru binele și viitorul oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Vreau să-mi văd mama și nepoții, nu doar online, ci și pe viu”, spune Petru Mustea.

Oamenii sunt obosiți de restricții, proceduri impuse la așa-zisele frontiere. E dureros să ajungi la acele posturi de control și să trebuiască să îndeplinești formulare, de parcă ei pleca peste hotare. Mai pui și pandemia, invocată ca motiv pentru a restricționa accesul în regiune. Dar oamenii au rude acolo, își au familia, menționează Petru Mustea. Speră că, odată cu schimbarea guvernării, vor urma schimbări simțite, și pentru cetățenii Republicii Moldova de pe malul stâng al Nistrului. Dacă și acum nu vor fi schimbări reale pentru populație, mai ales în justiție, oamenii vor ajunge pur și simplu la disperare. Or, problemele din justiția de pe malul drept afectează întreaga țară.