Masa rotundă a deschis seria de acțiuni și manifestări culturale care urmează a fi organizate de comunitatea academică de la Chișinău cu ocazia marcării anul acesta, a Centenarului Unirii.

Tema dezbaterii celor câteva zeci de istorici adunați în Sala Mică a Academiei de Științe a Molodvei a fost ziua de 24 ianuarie care în istoriografie are o dublă semnificație. Pe de o parte, marcheaza Unirea Principatelor Române de la 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, iar pe de alta, ceea ce se cunoaște și se discută mai puțin, este declararea de către Sfatul Țării, în unanimitate, la 24 ianuarie 1918 a independenței Republicii Democratice Moldovenești față de Imperiul Țarist, lucru ce a făcut posibilă, câteva luni mai târziu, Unirea Basarabiei cu România.

Istoricii susțin că evenimentul de la 24 ianuarie 1918 a fost realizat de membrii Sfatului Țării care la 27 martie au votat Unirea Basarabiei cu România, iar opinia publică ar trebui să fie atentă la conotația pe care așa-zișii moldoveniști, adepți ai curentului statalist, cei care susțin existența poporului și limbii moldovenești, o conferă acestei Republici Democratice Moldovenești. Doctorul în istorie Gheorghe Negru, președintele Asociației Istoricilor din R. Moldova:

„A interpreta evenimentele din prisma moldovenismului anti-românesc primitiv este o minciună sfruntată și nu sunt argumente. Se încearcă a identifica moldovenismul din secolul al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, moldovenismul firesc, natural, medieval cu moldovenismul din perioada sovietică. Lucruri absolut diferite. În secolul al XIX-lea, chiar documentele rusești din acea perioadă utilizează doi termeni: moldoveni și români. Din documentele respective, elaborate de deminitarii imperiali, se vede clar că aceste două termene sunt sinonime, nu sunt contrapuse. Nu au existat două mișcări naționale, moldovenistă și românistă, nu s-au contrapus între ele”.

Astăzi, la o sută de ani de la Marea Unire, actuala R. Moldova, parte a Basarabiei de altădată, încă își mai caută identitatea, este de părere istoricul Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului Național de Istorie, organizatorul mesei rotunde:

”Republica Moldova de astăzi se confruntă cu grave probleme de coeziune internă. Aceste probleme separatiste, diviziunea teritorială, diviziunea societății între est și vest și toate aceste încercări de a contrapune un segment sau altul al societății, complică situația. Așa încât R. Moldova rămâne o societate care nu încă și-a asumat propria identitate”.

Printre alți comunicatori s-a aflat și istoricul Maria Danilov care a vorbit despre rolul și personalitatea basarabeanului Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Amintim că pe data de 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. În componența statului român de atunci au intrat și câteva județe din sudul Basarabiei. 59 de ani mai târziu la 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării a votat Independența Republicii Democratice Moldovenești acțiune care a favorizat și a făcut posibilă Unirea Basarabiei cu România două luni mai târziu la 27 martie 1918.