Mai devreme, proiectul de lege fusese adoptat și de Senatul României.

Inițiatorul proiectului, deputatul Partidului Mișcarea Populară (PMP), Eugen Tomac, declara că „uitarea istoriei este totuna cu trădarea”.

Instituirea  zilei de 27 martie ca zi de sărbătoare națională în România este „un act minim pe care statul român îl poate face în semn de recunoștință pentru cei care au luptat și s-au sacrificat pentru România întreagă, pentru limba română și libertate”, a subliniat Eugen Tomac.

Conform legii, ziua Unirii Basarabiei cu România va putea fi marcată de autoritățile administrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural-științifice dedicate acestei sărbători.

Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic organizarea și desfășurarea manifestărilor amintite, mai stipulează legea.

“Guvernul României și autoritățile administrației publice centrale și locale iau măsurile necesare pentru ca, în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de căre autoritățile și instituțiile publice”, potrivit Legii privind declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională.

Basarabia a fost prima provincie românească, în 1918, care a proclamat Unirea, prin votul deputaților din Sfatul Țării de la Chișinău, declanșând astfel procesul de constituire a României Mari.