În anul care tocmai s-a încheiat, prin aeroporturile românești au trecut peste 16 milioane de pasageri, cu aproximativ o cincime mai mulți decât în 2015. Evoluția pozitivă a economiei, dar și numărul mai mare de turiști străini sau starea încă departe de a fi satisfăcătoare a infrastructurii de transport terestru au contribuit toate la acest trend.

Tot în 2016 a mai avut loc o premieră: Aeroportul Henri Coandă din Otopeni a trecut pentru prima oară de pragul de 10 milioane de pasageri la începutul lunii decembrie a anului trecut și se estimează că până la finele lui 2016 s-a apropiat de nivelul de 11 milioane de călători. Este vorba de un plus de 18% față de cele 9,3 milioane de pasageri înregistrați în 2015. „Începând din luna ianuarie 2017, vom trece la o categorie superioară, cea a aeroporturilor cu un trafic cuprins între 10 și 25 milioane de pasageri pe an, și este posibil, dacă se păstrează acest ritm, ca într-un an sau doi să depășim aeroportul din Budapesta“, spunea la acel moment Valentin Iordache, directorul de comunicare al CN Aeroporturi București.

Tot mai sus

Și aeroportul din Cluj Napoca a înregistrat anul trecut un record absolut de călători: aproa­pe 1,9 milioane, în urcare cu circa 25% față de 2015. Pasagerii au la dispoziție curse spre 46 de destinații din capitala Transilvaniei, iar numărul zborurilor și al călătorilor este prognozat să urce puternic în continuare. Potrivit directorului David Ciceo, se estimează 2,7-3 milioane de persoane care să utilizeze serviciile acestuia în 2017 (respectiv o multiplicare de circa 100 de ori în două decenii, având în vedere traficul anual de doar 32.000 de pasageri care se înregistra în 1996). An după an, ar fi vorba de plus 35%-50%, respectiv un ritm de creștere mult mai mare decât cel raportat pentru 2016.

Pentru a face față numărului tot mai mare de călători, Ciceo a dezvăluit că anul trecut a fost reconfigurată zona de plecări externe și au fost înființate două noi porți de îmbarcare la etaj, iar în 2017 vor fi construite trei noi locuri de parcare pentru avioane. În același timp, vor fi continuate studiile și proiectele pentru etapa a doua a pistei de 3.500 de metri și pentru construirea unui nou terminal de pasageri.

Banatul nu se lasă

Dinspre Timișoara vin, de asemenea, vești bune. Cu 1,16 milioane de pasageri anul trecut, respectiv cu plus 26% față de 2015, aerogara din Banat a înregistrat și ea un record istoric. Creșterea s-a bazat atât pe noile rute inaugurate în 2016, cât și datorită bazei Ryanair instalate anul trecut. Destinațiile favorite au fost București, Munchen, Londra și Milano Bergamo. Nu poate fi neglijată creșterea cu 48% a traficului de mărfuri, consecință directă a deschiderii unui nou terminal DHL în urmă cu un an. Și pentru a face față pasagerilor tot mai numeroși au fost luate măsuri similare, suprafața aeroportului fiind extinsă anul trecut cu o nouă construcție de 900 de metri pătrați.

Ca și la Cluj Napoca, și la Timi­șoara se estimează o majorare a ritmului de creștere în 2017, când ar trebui să aterizeze și să decoleze de aici circa 1,7 milioane de pasageri (cu aproape 50% mai mulți decât în anul care tocmai s-a încheiat). După care ar urma depășirea pragului de două milioane în 2018. Deși ambițioase, previziunile s-ar putea îndeplini având în vedere că Blue Air ar urma să-și facă o bază în orașul de pe Bega, iar Ryanair va mai aloca o aeronavă curselor de aici. În plus, ar urma să fie inaugurate noi rute în 2017, cum ar fi cele spre Constanța, Istanbul, Dublin, Copenhaga, Bratislava, Karlsruhe Baden-Baden sau Lyon.

La turație maximă

Situat în celălalt colț al țării, aeroportul din Iași se mândrește și el cu o creștere mai mult decât spectaculoasă în 2016: 0,89 milioane de pasageri, cu 133% mai mulți decât cei 381.000 care i-au trecut pragul în 2015. Trebuie spus că aerogara din capitala Moldovei a atins deja nivelul de trafic preconizat în planul de dezvoltare pentru anul 2026. Reprezentanții săi sunt optimiști și spun că nivelul estimat pentru 2029, de 1,2 milioane de călători, ar putea fi atins încă de acest an. Ca și în cazul Timișoarei, Bucureștiul a fost destinația preferată. De altfel, cursele interne au atras 270.000 de pasageri în primele 11 luni ale anului trecut, iar cele externe 530.000. Aici, Londra, Roma și Viena sunt pe primele locuri ca număr de călători. Anul acesta, vor exista pentru ieșeni 18 destinații externe și cinci interne, cele mai noi fiind Constanța, Berlin și Valencia. Pe lista potențialelor destinații viitoare sunt Atena, Frankfurt, Amsterdam, Dublin, dar și Varșovia ori Zagreb.

Pentru a face față creșterii peste așteptări a traficului, a fost elaborat un plan prin care, până în 2025, vor fi unite și extinse terminalele, se va extinde parcarea, vor fi făcute investiții în spațiile destinate activităților conexe și se va încerca îmbunătățirea legăturilor rutiere cu orașul. În final, vor exista 24 de ghișee de check-in și vor putea fi procesate opt avioane pe oră. Nu în ultimul rând, ar urma să fie dezvoltată și o zonă cargo care să poată deservi nu numai Iașiul, ci și destinații din Republica Moldova și Ucraina.

Eșalonul doi

Se poate observa că anul trecut s-a conturat mult mai clar infrastructura aviatică din România, cu un aeroport cel mai probabil în primele 50 din Europa (Otopeni), cu trei aeroporturi regionale (Cluj Napoca, Timișoara și Iași) și cu alte câteva bazându-se pe trafic intern și pe câteva destinații externe majore sau complementare. Astfel, la Bacău au fost în 2016 peste 400.000 de pasageri, la Sibiu - 364.000, iar la Craiova 222.000. Târgu Mureș a continuat să scadă până la 150.000 de călători, din cauza stării pistei o parte din curse mutându-se în noiembrie la Cluj Napoca. Pe ultimele locuri se situează Suceava, care a avut 56.000 de călători, urmată de Constanța, Oradea și Satu Mare, cu câteva zeci de mii fiecare conform unor estimări din domeniu. Asta în timp ce aeroportul din Baia Mare a fost închis pentru modernizare, iar la Arad și Tulcea au aterizat doar curse ocazionale.

Luptă strânsă

Schimbări interesante au avut loc și la nivelul companiilor care activează pe piața locală. Dacă Wizz Air și-a păstrat locul de lider din punct de vedere al numărului de clienți și a crescut într-un ritm aproximativ identic cu piața (plus 23% față de 2015, până la 5,5 milioane), compania națională Tarom nu a reușit decât un avans de 1% față de anul precedent, având anul trecut 2,41 milioane de pasageri. Între timp, rivalii de la Blue Air (firmă românească, de asemenea) au înregistrat un avans considerabil față de 2015, cu nu mai puțin de 80%, până la 3,59 de milioane de călători, și a trecut pe poziția a doua în clasament.

Lupta între cele trei companii va continua și în 2017, când Tarom, rămasă fără două aeronave anul trecut, ar putea începe discuțiile pentru reînnoirea flotei, iar Wizz Air își programează să adauge noi aeronave bazelor din Cluj-Napoca și Craiova, dar și să inițieze 15 rute noi din România către nouă țări. La rândul său, Blue Air își va dezvolta baza aeriană de la Cluj-Napoca, în 2017 urmând să fie alocată o a doua aeronavă și să fie deschise cinci noi rute. Din spate vin puternic și irlandezii de la Ryanair, care își programează pentru anul fiscal 2017-2018 un număr de peste 2,5 milioane de pasageri în România.

Nu în ultimul rând, trebuie spus că, în 2016 (la circa zece ani de la o încercare similară a Wizz Air pe ruta București-Cluj), companiile low-cost Blue Air, Wizz Air și Ryanair au intrat puternic pe cursele interne, oferind atât zboruri între București și Timișoara, Cluj, Iași și Oradea, cât și (în cazul Blue Air) între Timișoara, Constanța, Iași sau Cluj-Napoca. Ajutate de lipsa autostrăzilor și a căilor ferate de viteză, aceste curse par să se bucure de tot mai mult succes și sunt semne că noi rute interne ar putea fi operate din acest an.

1,3 milioane de pasageri au avut în total anul trecut aeroporturile din Bacău, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Suceava, Constanța, Oradea și Satu Mare. Cele patru aeroporturi mari (Otopeni, Cluj, Timișoara și Iași) par să se fi detașat deja de pluton.