În iunie, Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe fundalul presiunilor Moscovei și a embargoului impus asupra vinurilor moldovenești, dar și a unor provocări interne cu caracter secesionist. În noiembrie, cetățenii Republicii Moldova au decis prin vot în favoarea apropierii de Uniunea Europeană, partidele proeuropene care au câștigat alegerile parlamentare ordinare asumându-și o nouă alianță de guvernare.

Semnarea și ratificarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană este fără îndoială principalul eveniment al anului 2014. Procedura de semnare a documentului a avut loc în data de 27 iunie la Bruxelles în prezența premierului moldovean Iurie Leancă.

După ceremonia de semnare a documentului, Iurie Leancă a anunțat că Republica Moldova intenționează să depună o cerere de aderare la Uniunea Europeană, în a doua jumătate a anului 2015.

Oficialii europenei au declarat că Bruxelles-ul vasusține în continuare aspirațiile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei de a merge pe această cale. ”Aceste documente nu sunt simple acorduri, ci reprezintă pietre de temelie în istoria relațiilor noastre, a declarat, în deschiderea ceremoniei, Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. Această semnare este un punct de pornire în drumul către cele mai ambițioase relații externe dezvoltate vreodată cu Uniunea Europeană și nu reprezintă etapa finală a acestei cooperări”, a subliniat Herman Van Rompuy.

Câteva zile mai târziu Acordul de asociere a fost ratificat de Parlamentul de la Chișinău în cadrul unei sesiuni extraordinare de la care au lipsit însă deputații comuniști care au criticat documentul pe motiv că ar știrbi din suveranitatea Republicii Moldova. La ședință au participat șeful statului Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă, dar și foștii președinți ai țării, Mircea Snegur și Petru Lucinschi. În fața Parlamentului câteva mii de persoane s-au adunat pentru a saluta asocierea la Uniunea Europeană.

Decizia de ratificare a Acordului cu Moldova a fost aprobată și de Parlamentul European la 13 noiembrie. Însă înainte ca acest lucru să se întâmple, Acordul a intrat provizoriu în vigoare, la începutul lunii septembrie.

În tot acest timp de până la semnare, Federația Rusă a amenințat în repetate rânduri Republica Moldova cu sancțiuni economice, iar în septembrie anul trecut au fost interzise vinurile moldovenești pe piața rusă. Totodată, Tiraspolul s-a arătat nemulțumit de semnarea Acordului și a acuzat Chișinăul de blocarea economică a regiunii secesioniste. Înainte de aceasta, în martie-aprilie la Tiraspol s-au făcut reauzite declarații privind intenția de aderare a regiunii secesioniste la Federația Rusă. Pe 16 aprilie așa-zisul Soviet Suprem de la Tiraspol a adoptat un apel către Duma de Stat, Consiliul Federației și Președintele Rusiei, Vladimir Putin, în care a solicitat acceptarea Transnistriei în calitate de subiect al Federației Ruse.

Pe de altă parte, și în regiunea autonomă Găgăuzia din sudul Republicii Moldova s-au intensificat mișcările cu caracter secesionist. Autoritățile de la Comrat au organizat în februarie un referendum privind vectorul de politică externă, declarat ilegal de instanță. Acțiunile din regiunea găgăuză au fost susținute deschis de unele partide de la Chișinău, inclusiv de opoziția comunistă. Totodată, au existat și tentative de mituire a deputaților moldoveni în încercarea de a distruge Coaliția ProEuropeană și a împiedica ratificarea Acordului în Parlament.

Toate aceste evenimente au avut loc pe fundalul crizei din Ucraina. Intervenția militară rusă în Crimeea și evenimentele din Estul Ucrainei par să fi grăbit apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, mai ales că, inițial, se vorbea despre posibila semnarea a Acordului de Asociere abia în toamna anului 2014.

De la 1 septembrie, Uniunea Europeană și-a deschis piața pentru producătorii de vinuri din Republica Moldova, iar din luna aprilie au fost anulate vizele pentru cetățenii moldoveni care doresc să călătorească în spațiul comunitar. Tot în această perioadă, a început să se vorbească tot mai insistent despre acordarea unei perspective clare de integrare europeană pentru Republica Moldova.

La 30 noiembrie în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare în care, la capătul unei campanii electorale dominate de opțiuni geopolitice, electoratul moldovenesc a avut de ales între Uniunea Europeană și Uniunea Vamală controlată de Rusia. În urma votului, trei partide proeuropene, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal, au obținut împreună 55 de mandate de deputat din totalul celor 101. Rezultatele alegerilor au reconfirmat opțiunea pro-europeană a cetățenilor Republicii Moldova au comentat la unison a doua zi, liderii celor trei partide Vlad  Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu care au și început negocierile pentru crearea alianței de guvernare. Pe de altă parte, socialiștii cu 25 de mandate și comuniștii cu 21 vor fi în opoziție.

În parcursul său european Chișinăul a beneficiat constant de sprijinul autorităților de la București, în 2014, România devenind și principalul partener comercial al Republicii Moldova. Volumul schimburilor dintre cele două state a depășit, în nouă luni ale anului, 920 de milioane de dolari, în creștere cu peste 15 la sută față de perioada similară din anul trecut. De cealaltă parte, au scăzut schimburile comerciale cu Rusia. În ianuarie-septembrie, pe piața rusă au ajuns mărfuri din Republica Moldova în volum de 344 de milioane de dolari, în scădere cu 30 la sută. Exporturile în țările Uniunii Europene au crescut cu circa 15 la sută, iar în CSI au scăzut cu 17 la sută. 

Totodată a crescut și sprijinul financiar acordat de România în cadrul mai multor proiecte de asistență pentru Republica Moldova și care s-a cifrat la circa 36 de milioane de lei pe parcursul anului. Este vorba de extinderea sistemului SMURD în Republica Moldova, creșterea numărului de burse de studiu acordate studenților și elevilor, oferirea a 100 de microbuze școlare și a 35 autoturisme Dacia Duster pentru autoritățile locale din Republica Moldova. Unul dintre cele mai importante proiecte bilaterale este finalizarea gazoductului Iași-Ungheni, inaugurat la 27 august, în prezența premierilor Victor Ponta și Iurie Leancă, precum și a comisarului european pentru energie Gunther Oettinger. Gazul românesc ar urma să ajungă în Republica Moldova prin acest gazoduct de la 1 ianuarie după ce contractul de livrare a fost semnat la 22 decembrie la Chișinău. Prețul gazului va fi cu 55 de dolari mai ieftin decât cel stabilit de Gazprom-ul rusesc pentru anul 2015.