Situat la doar 5 kilometri de la granița cu România, cu o populație de aproximativ 1.200 de locuitori, satul Cucoara este a 20-a localitate care a semnat Declarația simbolică de Unire cu România. Localitatea Cucoara s-a înfrățit în 2016 cu comuna Șuletea Vaslui, realizând împreună mai multe acțiuni culturale, vizite reciproce și planuri de dezvoltare susținute de România.

”Subliniind caracterul unitar al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, exprimat prin identitatea națională românească, limba română, istorie, tradiții și obiceiuri comune. Constatând faptul că națiunea română este singura națiune europeană, care este separată în urma criminalului pact Molotov – Ribenttrop. Prin prezenta declarație de UNIRE exprimăm bucuria de a celebra împreună cu întreaga suflare românească centenarul unirii și reconfirmăm adeziunea la valorile naționale românești”, se arată în Declarația semnată de către primarul localității Cucoara, Tatiana Denisenco, vicepreședintele raionului Cahul, Vlad Cășuneanu, originar din comuna Cucoara, de către 6 consilieri locali, precum și de către locuitori ai comunei. 

”A fost un vot liber, exprimat cum se spune la încheiere unei căsătorii, ne silit de nimeni, cu tot cugetul și cu toată dragostea, Îmi doresc ca în sfârșit să triumfe adevărul istoric și poate să fiu și eu martoră a Marii Uniri. Aveam unele dubii, mă gândeam oare cetățenii noștri or să accepte pasul făcut de noi, de ce să nu recunoaștem că sunt cetățeni care nu își doresc sau nu au înțeles până la sfârșit ce înseamnă această Unire. Însă când am stat și am analizat, practic mai mult de jumătate din cetățenii noștri au cetățenie română și au depus jurământ față de statul român, și atunci am făcut acest pas cu inima deschisă”, a declarat primarul localității, Tatiana Denisenco.

Declarațiile simbolice de unire cu România la nivelul a zeci de localități din R. Moldova sunt firești într-un an simbolic pentru români, un an în care întreg spațiul românesc etalează aceste tendințe de unitate națională, este de părere istoricul și politologul Octavian Țâcu.

”Sunt undeva similare acelor intenții din anul 1918 când din mai multe localități ale Basarabiei, de la Bălți, de la Soroca, Orhei au venit impulsurile acestei unități care au dus la realizarea Unirii de la 1918. Cei 50 de ani de comunism și construcție a moldovenismului sovietic au format o anumită cultură anti românească sau pro-rusă și pro-sovietică. Este firesc ca în acest an de Centear să avem atât măsuri de unitate  româneacsă cât și acțiuni antiromânești și antiunioniste.

Totodată contextul electoral, de peste 20 de ani, arată o societate profund scindată din punct de vedere al orientărilor est vest, care reflectă oarecum și această atitudine românism-antiromânism manifestată de cu o oarecare intensitate în acest an al centenarului de socialiști dar și lideri și persoane nostalgice după perioada sovietică”, susține Octavian Țicu.

Amintim că, începând cu 23 ianuarie, 20 de localități din peste 15 raioane au semnat Declarații simbolice de unire cu România.

Lista localităților care au votat Declarațiile de Unire cu România:

1. Parcova (Edineț);
2. Ulmu (Ialoveni);
3. Bardar (Ialoveni);
4. Ruseștii Noi (Ialoveni);
5. Puhoi (Ialoveni);
6. Văsieni (Ialoveni);
7. Feștelița (Ștefan Vodă);
8. Opaci (Căușeni);
9. Gotești (Cantemir);
10. Săseni (Călărași);
11. Nișcani (Călărași);
12. Sărătenii Vechi (Telenești);
13. Grățiești (Municipiul Chișinău);
14. Boghiceni (Hîncești);
15. Codreanca (Strășeni);
16. Floreni (Anenii Noi).
17. Târșiței (Telenești);
18. Măgurele (Ungheni);
19. Răzeni (Ialoveni).
20. Cucoara (Cahul)