La alegerea datei s-a ținut seama de apropierea de data oficială a aderării României la Alianța Nord-Atlantică (29 martie 2004) și de data arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO de la Bruxelles (2 aprilie 2004).

Ziua Alianței Nord-Atlantice este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în toate localitățile unde sunt unități militare, în țările în care România are acreditați atașați ai apărării și în bazele militare din teatrele de operații unde sunt dislocați militari români. Statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele, marile unități și unitățile militare de pe întreg teritoriul țării organizează, cu acest prilej, ceremonii militare, Ziua Porților Deschise, activități cultural-artistice și sportive, simpozioane și expoziții.

În 2016, cu prilejul aniversării Zilei NATO în România, în cadrul Zilei Porților Deschise, sediul Ministerului Apărării Naționale a fost deschis publicului, unde a avut loc o ceremonie militară dedicată aderării țării noastre la Alianța Nord-Atlantică.

De asemenea, a fost vizitată o expoziție exterioară de tehnică militară, precum și alte expoziții tematice, au fost organizate standuri de prezentare de către Clubul Sportiv al Armatei "Steaua", Editura Militară, dar și standuri de inventică și tehnologii militare, iar în aula MApN au fost vizionate filme cu tematică militară, potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării.

"Ziua NATO este o sărbătoare publică dedicată democrației, spiritului european și euroatlantic", arată MApN.

Summitul NATO de la Praga, desfășurat pe 21 și 22 noiembrie 2002, a marcat un important pas în evoluția celei mai puternice organizații de apărare colectivă din istorie. Participarea României la operațiuni de menținerea păcii și de stabilizare în regiuni de conflict din Balcani și Afganistan și angajamentul ferm de a se alătura luptei împotriva terorismului au constituit argumente puternice pentru invitarea României să adere la NATO.

La Summitul de la Washington din aprilie 1999, NATO și-a reafirmat angajamentul de a invita state din Centrul și Estul Europei în viitorul apropiat. De asemenea, Alianța a prezentat "Membership Action Plan", care punea bazele unui mecanism de pregătire și evaluare individuală a țărilor candidate.

Eforturile conjugate ale factorilor de decizie din România de îndeplinire a obiectivelor Planului Național de Aderare la NATO și eforturile active ale diplomației române au condus la adoptarea deciziei de la Praga a liderilor statelor membre NATO. Oficialii Alianței au remarcat eforturile României în planul asigurării stabilității și securității Balcanilor, în misiuni ale Alianței.

După atentatele teroriste din Statele Unite, Parlamentul României a decis, cu o majoritate covârșitoare, participarea țării noastre, ca aliat de facto al NATO în lupta împotriva terorismului internațional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. De asemenea, România oferea NATO acces la spațiul său aerian, maritim și terestru.

La 8 octombrie 2002, Camera Reprezentanților din SUA a adoptat cu o largă majoritate Rezoluția 486 privind securitatea transatlantică și extinderea NATO, prin care se recomanda explicit extinderea Alianței, în cadrul Summitului de la Praga, din noiembrie, cu cele șapte state din Centrul și Sud-Estul Europei.

Cel de-al 16-lea summit al NATO s-a deschis prin invitația de a adera la organizație, lansată de către Consiliul Nord-Atlantic pentru cele șapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia. Statele candidate au semnat Protocoalele de Aderare, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii extraordinare a Consiliului Nord-Atlantic, la 26 martie 2003.

Președintele Ion Iliescu a promulgat, la 1 martie, Legea nr. 22/2004 de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord. La aceeași dată, secretarul general al NATO, Jakob Gijsbert de Hoop Scheffer, a trimis ministrului român al Afacerilor Externe, Mircea Geoană, o scrisoare prin care transmite Guvernului României, în numele Părților la Tratat, invitația de aderare a României la NATO.

La 3 martie, Legea 22/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I.

Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare al României la Tratatul Atlanticului de Nord, document care a fost semnat de președintele Ion Iliescu, după care acesta a fost depus la depozitarul Tratatului, Guvernul Statelor Unite ale Americii. După acest moment, România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Ceremonie militară a Brigăzii 2 Vânători de Munte 'Sarmizegetusa' Brașov, cu ocazia aniversării Zilei NATO, la Brașov (2010)

Între 2 și 4 aprilie 2008, Bucureștiul a găzduit pentru prima dată o reuniune la nivel înalt a NATO cu o participare impresionantă de delegații, dar și cu o agendă cu subiecte sensibile, precum aderarea Albaniei, Macedoniei și Croației la organizație, scutul antirachetă, susținerea misiunii ISAF și problematica ce a vizat o posibilă acordare a Planului de Acțiune pentru Aderare pentru Ucraina și Georgia.