Scriitorul a oferit publicului o adevărată lecție de demnitate, rezistență și patriotism vorbind celor peste 150 de elevi și profesorii din această instituție despre apartenența națională a moldovenilor, despre modul în care s-a produs Unirea de la 1918, precum și despre Mișcarea de Renaștere Națională de la sfârșitul anilor 80.

”Noi suntem moldoveni acasă, la oi, dar când ieșim în lume suntem români. Cineva este dintr-o regiune, altul este din alt sat, dar când ieși în lume și te întreabă : Cine ești ? Spui că ești român. Pentru că altfel nimeni nu te știe și nici nu te recunoaște. Miron Costin zicea de neamul moldovenilor ”Scis Romanice”, adică ”exact ca la romani”. Toate popoarele au denumirea lor, dar alte popoare uneori îi numesc altfel. Și atunci, acel popor dacă își uită originea lui și se ia după denumirea care le-a dat-o alții, atunci el se rătăcește de istorie”.

În discursul său Vladimir Beșleagă a salutat efortul istoricilor din R. Moldova care în ultimii ani au scris zeci de cărți bazate pe documente de arhivă, volume  care au scos în lumină și a reabilitat imaginea Sfatului Țării blamat în perioada sovietică.

”În ultimii 10-20 de ani istoricii noștri au făcut cercetări detaliate, profunde și documentate din trecut, despre acel Sfat al Țării din 1918 care a votat Unirea,  atât de blamat.  Noi care am făcut școală (sovietică n.r.) în cărțile rusești istoria partidului comunist  numea Sfatul Țării, sfatul trădător. În ultimii 10-15 ani istoricii au descoperit arhivele și au adus în actualitate toată componența Sfatului Țării. Și au scris cărți întregi și despre Halippa, despre Stere, despre Ioan Pelivan și alții”

Vladimir Beșleagă le-a povestit tinerilor despre atmosfera din Basarabia în anul premergător Unirii, cu bandele de bolșevici dezlănțuiți care ucideau, dădeau foc la moșii, atacau populația basarabeană. În acest context scriitorul a vorbit despre curajul lui Gherman Pântea, unul din membrii Sfatului Țării, care l-a prins pe șeful garnizoanei militare bolșevice, Ilie Cătărău, și l-a expulzat din Basarabia, dar și despre ajutorul primit de la Iași pentru a-i împinge pe bolșevici dincolo de Nistru.

”Ilie Cătărău cu garnizoana sa bolșevică a început vânătoarea Sfatului Țării. Sfatul Țării nu își putea ține ședințele pentru că aceștia intrau cu armele și îi fugăreau pe membrii Sfatului. Era aproape pe punctul ca Sfatul Țării să se desființeze din această cauză. Și atunci s-a găsit Gherman Pântea, unul din membrii Sfatului din localitatea Zăicani, județul Bălți. Am aflat când a fost editată o carte despre Gherman Pântea, prefațată de Mircea Druc. Acest Gherman Pântea a fost un personaj foarte curajos, cu experiență militară, făcuse armată. El a găsit niște cazaci, le-a plătit bine și le-a spus să meargă la hotelul în care era cazat acest Cătărău. Au mers acolo a imobilizat garda, l-au încătușat bine și l-au trimis la Odessa cu trenul, spunând că este dușmanul poporului.

Dar bandele cele de bolșevici de pe front nu se mai opreau (în comiterea de crime) și atunci trei deputați din Sfatul Țării au hotărât să meargă la Iași, la Alexandru Marghiloman care era șeful Guvernului român refugiat la Iași să ceară ajutor, să vină Armata Română”.

Vladimir Beșleagă a vorbit tinerilor de la Liceul ”Mihai Eminescu” din Sângerei și detalii din culisele deciziei fostului președinte Mircea Snegur, care la doar două luni de la semnarea Declarației de Independență a R. Moldova la Alma-Atî (Kazahstan) a votat pentru aderarea R. Moldova la CSI. Decizia lui Mircea Snegur a fost respinsă de trei ori de deputații primului Parlament, acțiune soldată cu demisia președintelui Parlamentului, Alexandru Moșanu, și dizolvarea Legislativului, venirea la putere a agrarienilor care au deturnat cursul R. Moldova de la apropierea cu România.

Născut în satul Mălăiești, regiunea transnistreană, la 25 iulie 1931, fost deputat în primul Parlament al R. Moldova, Vladimir Beșleagă a fost unul din liderii Mișcării de Eliberare Națională și un militant pentru revenirea la valorile românești în stânga Prutului alături de Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Ion Vatamanu, Leonida Lari, Ion și Doina Aldea Teodorovici ș.a.

Proiectul ”1918 – Când toți românii au zis Da!”, este finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale de la București și prevede organizarea unor conferințe și mese rotunde în mai multe centre urbane din Republica Moldova cu participarea unor istorici, oameni de cultură sau jurnaliști care vorbesc despre impactul și importanța Marii Uniri de la 1918 pentru românii basarabeni.

Până acum, Caravana Radio România Chișinău a trecut prin Briceni, Edineț, Soroca, Cahul, Drochia și Sângerei.

Comunicările pot fi audiate de ascultătorii noștri duminica, începând cu ora 11.00, pe frecvențele Radio Chișinău și pot fi urmărite pe site-ul www.radiochisinau.md.