Aproximativ 1.600 de persoane provenind din Republica Moldova au domiciliul stabil la aceeași adresă din municipiul Iași, un apartament din blocul D12, de pe strada Oancea nr.1, din cartierul Tătărași, într-o altă locuință de pe aceeași scară fiind înregistrate peste 60 de persoane. 

Aceste persoane sunt cetățeni din Republica Moldova care și-au făcut mutație în Iași din dorința de a obține cetățenia română. Odată obținută cetățenia română, puțini dintre basarabeni rămân în Iași sau alte localități de pe teritoriul României. Majoritatea preferă să plece în țări din spațiul Uniunii Europene, unde caută locuri de muncă mai bine plătite. 

Renata Marin, directorul Direcției Județene de Evidența Populației Iași, a declarat, pentru AGERPRES, că situația respectivă nu este singulară, iar problema spațiilor de locuit unde se află mai mult de zece persoane este în atenția autorităților.

'Lunar avem raportări privind situațiile unde sunt mai mult de zece persoane într-un apartament. Legislația nu prevede însă aplicarea de măsuri punitive în astfel de situații. Din câte știu, există în Parlament în lucru un proiect privind modificarea legislației în acest domeniu', a afirmat Renata Marin.

Prefectul județului Iași, Dan Cârlan, a recunoscut că în județul Iași sunt situații similare în mai multe localități din județ. El a spus totodată că 'este o situație legală'. 

'Cazurile unde sunt înregistrate mai multe persoane din Republica Moldova se pot întâlni nu doar în Iași, ci și în alte localități din județ. Am aflat de ele după ce am fost sesizați de primarii din Moșna, Grajduri sau Dolhești, ca având cu număr mare de cetățeni români proveniți din Republica Moldova (...) Nu avem de reproșat nimic la adresa lor atât timp cât nu încalcă legea', a declarat, pentru AGERPRES, prefectul Dan Cârlan.

Acest număr mare de persoane care își stabilesc domiciliul în localitățile din Iași duce în campaniile electorale la creșterea artificială a listei permanente cu numărul de alegători. 

'Se ajunge la creșterea artificială a listelor de alegători de pe listele permanente și ne obligă pe noi, spre exemplu la Moșna, să majorăm, potrivit legii, numărul de secții de votare, chiar dacă aceștia nu se prezintă la vot. Persoanele acestea nu sunt interesate de procesul de votare. Probabil că nici nu locuiesc acolo permanent', a mai spus prefectul Dan Cârlan. 

La primul tur de scrutin, pe listele electorale de la Secția de votare 148 din municipiul Iași erau arondate peste 2.100 de persoane cu drept de vot, peste 1.600 dintre acestea figurând ca locuind în același apartament din blocul D12, de pe strada Oancea nr.1, la un apartament de pe același palier fiind înscrise alte 65. 

Potrivit autorităților locale, peste 1.400 de cetățeni din Republica Moldova și-au stabilit domiciliul în comuna Grajduri după ce au cumpărat sau au închiriat casele localnicilor, iar alții 1.400, la Răducăneni. În Moșna, Pașcani sau Hârlău sunt înregistrate alte câteva sute de persoane provenind din țara vecină ca având domiciliu stabil în localitate.