Informația este oferită de Biblioteca Națională, în contextul marcării, la 15 iulie, a Zilei Mărcii Poștale Românești, transmite IPN.

În lumea colecționarilor valoarea mărcii poștale este egală cu două apartamente din centrul Bucureștiului, deși prețul inclus în catalogul oficial nu depășește 800 de milioane de lei vechi.

Timbrul reproduce într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda „porto scrisori” scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.

Prima serie de mărci poștale din spațiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale. Tirajul a fost mic, de 6 000 –  la 27 de parale bucata, 10 000 – la 54 de parale, 2 000 – la 81 de parale și 6 000 – la 108 parale. Hârtia era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun, care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.

Marca poștală a constituit, în Moldova, o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat (poșta), dar și un gest de frondă politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.