Despre Biblie, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că "nu este nimic în paginile ei care să nu fie spus cu scop, care să nu aibă ascuns mare folos", arată Agenția Basilica a Patriarhiei Române (https://basilica.ro)

"Ar fi trebuit să n-avem nevoie de ajutorul Sfintelor Scripturi, ci să avem o viață atât de curată încât harul Duhului să fi ținut locul Scripturilor în sufletele noastre. Și după cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneală, tot așa ar fi trebuit ca și inimile noastre să fi fost scrise cu Duhul cel Sfânt." ("Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei", 1994 - Omilia I, 1)

Peste 100 de Biblii in toate limbile Europei unite si chiar ale unor comunitati fara tara, precum romii sau scotienii, au fost expuse pentru o saptamana in holul Eparhiei reformate si in sala mare, in cele mai vechi tiparituri, fie in original fie in facsimil; biblie ilustrata cu imagini realizate de Rembrandt.

"Dar pentru că am îndepărtat harul acesta, haide să pornim pe o nouă cale, ca să-1 dobândim iarăși", îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur - luminătorul și dascălul lumii, stâlpul și întărirea Bisericii, propovăduitorul pocăinței.

"Prima cale era negreșit mai bună; și Dumnezeu a arătat aceasta și prin spusele Sale, și prin faptele Sale. Dumnezeu n-a vorbit prin scrieri cu Noe, cu Avraam și cu urmașii lui, cu Iov și cu Moise, ci a vorbit cu ei față către față, pentru că a găsit curat sufletul lor. Când însă întregul popor a căzut în păcate grele, atunci da, atunci a fost nevoie de scrieri, de table, de însemnarea în scris a tuturor faptelor și cuvintelor lui Dumnezeu. Și vei vedea că același lucru s-a petrecut nu numai pe vremea sfinților din Vechiul Testament, ci și pe vremea sfinților din Noul Testament. Dumnezeu n-a dat ceva scris apostolilor, ci în loc de scrieri le-a făgăduit că le va da harul Duhului, zicând: 'Acela vă va aduce aminte de toate'". (Omilii la Matei, Omilia I, 1)

La nivel internațional, Ziua Bibliei este celebrată în perioada 12-18 noiembrie și își are originea pe continenul american.

* * *

Prima ediție integrală în limba română a Bibliei a fost publicată, la București, în 1688, la sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino și sub patronajul acestuia.

Ediția princeps a Bibliei de la București, tipărită in 1688, sub patronajul lui Șerban Cantacuzino, expusă în cadrul expoziției 'De la Țepeș la Brâncuși - 5 secole de istorie și cultură în spațiul românesc' ce prezintă, în premieră, piese rare din colecțiile Emilian Radu, dar și obiecte de tezaur din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.

Biblia de la București, așa cum este numită, a fost realizată de episcopul Mitrofan al Hușilor și de frații Radu și Șerban Greceanu și revăzută de arhiereul Gherman din Nissa Capadociei.

O biblie microscopic- pe o pagină, una scrisa de mână în perioada comunistă când astfel de cărți erau greu de procurat, precum și o alta veche de 300 de ani se regăsesc în expoziția ''Lumea bibliei'', la Biblioteca Județeană Dâmbovița.

Tipărirea Bibliei a început la data de 5 noiembrie 1687 și s-a încheiat în septembrie 1688.