La doar un metru sub bulevardul Andrássy din Budapesta, se află Linia Millennium, care împreună cu bulevardul, devenit unul dintre cele mai elegante din capitală, fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, din 2002. Este prima linie de metrou din Europa continentală și a doua din lume după London Underground.

Deși metroul londonez cu aburi a fost inaugurat primul, în 1863, Budapesta revendică primul metrou electric de pe continent. Magistrala M1 din Budapesta funcționează constant din 1896, fiind folosită zilnic de mii de persoane.

M1 și-a câștigat titlul de "Millenium Underground" datorită rolului pe care l-a avut în cadrul sărbătorilor din 1896 care au marcat aniversarea a 1.000 de ani de la cucerirea regiunii de către Ungaria.

La sfârșitul lunii ianuarie 1894, Budapest Electric City Railway Ltd. și Budapest City Railroad Co. au prezentat autorităților municipale responsabile pentru transportul din oraș o propunere de la Siemens & Halske pentru o cale ferată subterană, solicitând aprobarea proiectului.

Municipalitatea a abordat numeroase proiecte de anvergură în perioada Expoziției Mileniului din Budapesta din 1896. Având în vedere festivitățile care urmau expoziției naționale, extinderea rețelei de transport public a avut prioritate. Traseul de 3,75 kilometri urma să ruleze - în cea mai mare parte subteran - din Piața Gisela din centrul orașului Pest, prin bulevardul Waitzner și bulevardul Andrássy până la terenul expozițional. Scopul principal al acestei investiții, ce a devenit cunoscută sub numele de metrou electric Franz-Josef, a fost de a asigura un transport sigur și rapid pentru numeroșii vizitatori așteptați să participe la expoziția națională.

Deoarece timpul era esențial, proiectul a fost aprobat de comitetele competente cu o viteză excepțională, în doar câteva luni. Pe 9 august 1894, a fost emisă o licență de construcție și funcționare - cu condiția ca proiectul să fie gata de funcționare pentru Expoziția Mileniului.

Designerul construcției liniei de metrou a fost firma germană Siemens & Halske. Pământul, betonul și lucrările de instalare au fost încredințate contractorului Wünsch Róbert Budapesta. Ödön Vojtek a fost directorul de șantier. Gresia albă și maro care îmbracă stațiile au fost făcute la Fabrica de stat din Zsolnay.

Ca timp însemna doar 21 de luni în care să se construiască sistemul de metrou și să furnizeze echipamentul electric pentru locomotive, potrivit welovebudapest.com. Construcția a început pe 13 august și, din cauza timpului limitat, s-a lucrat în două schimburi. Odată cu lăsarea nopții, muncitorii continuau la lumina lămpilor cu arc. Au fost excavate în total 138.000 de metri cubi de sol, iar pentru structura de sprijin au fost necesari 47.000 de metri cubi de ciment și 3.000 de tone de fier.

Au fost utilizate cele mai moderne tehnici de construcție, cum ar fi malaxoare, pompe și excavatoare și a fost nevoie de 2.000 de muncitori, pentru ca tronsonul să fie gata în mai puțin de doi ani, potrivit www.budapest.com/city_guide. Acest tronson a fost construit în întregime de la suprafață, metoda taie și acoperă folosită în realizarea tranșeelor pe front. Pentru fundația tunelului, pereții laterali de susținere și tavanul înalt de 2,85 metri a fost folosit beton. Stâlpii de oțel au fost ridicați pe placa de bază pentru a susține grinzile de oțel ale tavanului tunelului. După finalizarea construcției din oțel, spațiile dintre suporturile individuale au fost umplute cu beton.

În ciuda diferitelor adversități care erau imprevizibile atunci când a fost planificat proiectul de pionierat, metroul a fost finalizat la timp. El funcționa cu 20 de vagoane care fost realizate în Fabrica din Budapesta a companiei Schlick. Întregul echipament electric, inclusiv motoarele și dispozitivele de comutare, au fost furnizate de Siemens & Halske, potrivit new.siemens.com.

Trenurile circulau pe două șine în tunelul subteran cu lățimea de șase metri. Datorită dimensiunilor tunelului subteran, vagoanele erau relativ mici, astfel încât linia era cunoscută și sub numele de "micul metrou". Fiecare vagon avea 28 de scaune iar în picioare spațiul era disponibil pentru 14 persoane. Spre deosebire de tramvaiele obișnuite ale zilei, cabina șoferului era complet separată de habitaclu.

Metroul a circulat de la ora 6 dimineața până la ora 1, după miezul nopții pe durata expoziției, iar în perioadele de vârf exista un tren la fiecare două minute.

Prima linie de metrou de pe continentul european - cunoscută acum sub denumirea de "metrou Millennium" - a fost modernizată de mai multe ori și este încă o parte stabilită a rețelei de metrou din Budapesta. În 1955, în momentul construirii liniei de metrou Est-Vest, una dintre secțiunile de tunel originale ale "metroului Millennium", a fost retrasă din circulație, fiind astfel deschisă oportunitatea de a crea un muzeu cu scopul de a prezenta istoria metroului din Budapesta într-un cadru autentic. Muzeul subteran Millennium a fost deschis publicului din 1975, iar în 1996, la 100 de ani de la lansarea metroului - pe lângă întreaga linie de metrou -, muzeul însuși a fost reînnoit. Astfel, pe lângă vagoanele expuse, machete, documente, fotografii, pereții în sine evocă o atmosferă istorică unică în inima centrului orașului Budapesta, potrivit www.bkv.hu.

Metroul din capitala Ungariei, devenit operațional pentru prima dată odată cu deschiderea liniei 1 în mai 1896, are în prezent patru linii. Liniile M1 și M2 au fost prelungite în 1973 până la lungimile lor actuale de 4,4 km și 10,3 km. Linia M3 a fost inaugurată în 1976, ceea ce a marcat începutul celor trei linii cu coduri de culoare galben pentru M1, roșu pentru M2 și albastru pentru M3. Sistemul dispune de prima linie de metrou automatizată din Europa de Est pe linia M4, care a fost deschisă în martie 2014, potrivit www.railway-technology.com.