100 de ani de la prima injectie cu insulină. Ziua în care diabetul zaharat a încetat să mai însemne condamnarea la moarte în doar câteva săptămâni

  • 29 Ianuarie 2022 16:00
100 de ani de la prima injectie cu insulină. Ziua în care diabetul zaharat a încetat să mai însemne condamnarea la moarte în doar câteva săptămâni

Pe 11 ianuarie 1922, adolescentul canadian Leonard Thompson, în vârstă de 14 ani, devenea prima persoană din lume căreia îi era administrată o injecție cu insulină. Evenimentul a avut loc într-un spital din Toronto și implica echipa canadiană de cercetători formată din medicul Frederick Banting, studentul Charles Best și biochimistul James Collip. Prima administrare nu s-a bucurat însă de succes deplin, preparatul injectat având reacții adverse puternice și nereușind să înlăture cetoacidoza.

12 zile mai târziu, pe 23 ianuarie 1922, Leonard primea cea de-a doua injecție cu insulină, de această dată un preparat purificat grație eforturilor depuse de Collip și care se bucură de succes deplin: nivelul de zahăr din sânge scade până aproape de normal și nu există efecte secundare evidente.
 
Pentru prima dată în istorie, diabetul zaharat de tip 1 nu mai era echivalentul unei condamnări la moarte în doar câteva săptămâni, scrie HotNews.ro.

Insulina, administrată pe scară largă la scurt timp după succesul primei injecții. Transferul patentului s-a făcut pentru suma simbolică de un dolar

Un rol deosebit de important în descoperirea insulinei l-a avut chiar românul Nicolae Paulescu, cel care a descoperit că un extract al pancreasului ar putea avea rolul de a scădea valorile glicemiei la persoanele cu diabet. Paulescu a fost însă nevoit să își întrerupă cercetările, în timpul primul război mondial.

După ce echipa ce cercetători din Canada a administrat cu succes prima injecție cu insulină, transferul acestui patent s-a făcut pentru suma simbolică de un dolar, pentru ca oricine să poată produce insulină și să o poată folosi.

La scurt timp după administrarea la primul pacient, s-a trecut la administrarea pe scară largă în spitale.

Până la acel moment, saloanele pentru pacienții cu diabet de tip I arătau ca niște saloane de paleație, mulți erau comatoși, erau mulți copii însoțiți de mamele lor, care știau că acei copii nu vor supraviețui, povestește prof. dr. Bogdan Timar, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și decanul Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Victor Babeș" din Timișoara.

Primii copii cărora li s-a administrat insulină și erau deja comatoși au reușit să se trezească. "Vă imaginați care a fost impactul pentru mamele copiilor respectivi, mame care știau că copiii lor urmau să decedeze într-o zi sau două. Această descoperire a transformat acele saloane ale morții în niște saloane ale speranței."

Chiar dacă astăzi diagnosticul de diabet nu mai înseamnă condamnarea la moarte în câteva săptămâni, diabetul rămâne o afecțiune cronică gravă, care afectează aproape două milioane de români, dar care este în continuare mult subdiagnosticată.
 
Citiți continuarea pe hotnews.ro.
Tags

Alte Noutati

LIVE: Știri * Bună dimineața, România!
Meteo Chișinău
4,96
Ceață
Umiditate:99 %
Vint:0 m/s
Sun
15
Mon
15
Tue
15
Wed
16
Thu
17
Arhivă Radio Chișinău