1 Martie - sărbătoarea Mărțișorului

  • 01 Martie 2021 09:33
1 Martie - sărbătoarea Mărțișorului

Tradiția Mărțișorului are o vechime considerabilă, și se spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și că acesteia îi merge bine tot anul, se menționează pe site-ul https://muzeul-satului.ro/. Mărțișorul se poate purta la mână, la gât ori pe reverul hainei, iar în unele regiuni ale țării mărțișoarele sunt oferite inclusiv bărbaților, indică site-ul amintit, transmite Agerpres.

Odată cu 1 martie se intră în "zilele Babelor". Conform tradiției populare, primăvara începe cu Baba Dochia și zilele ei, cunoscute drept "Zilele babei" (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuș ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărțișorului este corelat și cu Baba Dochia, după unele tradiții, firul Mărțișorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Numele oficial al lunii martie a influențat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărțișor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia, Dragobete. Tot "mărțișor" se numește și cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa "Sărbători și obiceiuri românești" (Editura Elion, 2002).

În zilele noastre, mărțișorul, făcut din două fire răsucite - unul alb și celălalt roșu - și de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este făcut cadou doamnelor și domnișoarelor în ziua de 1 martie. În trecut, de șnurul împletit se agăța doar o monedă de aur, argint sau din alt metal.


După unele informații etnografice, în vechime, șnurul se împletea din lână albă și neagră și nu era împodobit cu monede sau alte obiecte artizanale. Astfel, pe vremea dacilor, șnurul era alcătuit dintr-un fir alb și unul negru. Potrivit unei vechi legende, Dochia a împletit o funie din ață albă și neagră, pentru a putea, astfel, să țină socoteala zilelor și a nopților și să știe când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopțile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul înghețat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roșu, se arată pe site-ul http://www.enciclopedia-dacica.ro/.

 Firele alb și roșu care alcătuiesc mărțișorul simbolizează astfel sângele și sacrificiul. Se mai spune că mărțișoarele sunt purtătoare de noroc și de fericire, roșul semnificând iarna, iar albul - primăvara. Potrivit unei alte interpretări, culoarea roșie, dată de foc, sânge și soare, simboliza viața, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înțelepciunii bărbatului.


''Mărțișoarele sunt de două feluri, unul al satului și unul al orașului. Cel dintâi este vechi și simplu, povestea lui începe cu "a fost odată un șnur... - două fire de lână, unul alb și unul roșu sau unul alb și unul negru", se arată în lucrarea "Ghidul sărbătorilor românești", autor Irina Nicolau (Editura Humanitas, București, 1998). Femeile făceau șnurul și îl legau la gâtul și la mâna copiilor și tinerilor. Dar șnurul îl purtau și adulții, se lega la coarnele vitelor, la poarta grajdului, la cloșcă. "Se formau astfel nenumărate cercuri magice care protejau ce era de protejat în gospodărie într-o perioadă incertă: cândva, un început de an într-un vechi calendar, momentul reîntoarcerii păsărilor călătoare, primăvară năvalnică pe cale să schimbe tot", indică lucrarea citată mai sus.

"Mai târziu, de șnur s-a atârnat o monedă de argint sau de aur. Acesta e stadiul în care a preluat orașul mărțișorul (...) Îl asimilează rapid la breloc, un breloc cu șnur roșu-alb cu canafi și purtând semne de noroc sau de dragoste: trifoi cu patru foi, carte de joc, porc, inimă'' ("Ghidul sărbătorilor românești", autor Irina Nicolau).


Șnurul alb-roșu reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. În trecut, acesta se purta până când primăvara arăta semne clare de biruință: se auzea cucul cântând, înfloreau cireșii, veneau berzele sau rândunelele. Mărțișorul era pus atunci pe crengile pomilor înfloriți sau era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negretele și dă-mi albetele", potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Mărțișoare expuse și oferite spre vânzare la deschiderea târgului 'Mărțișor de București'. (București, 28 febr. 2015)

"Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul)" au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Republica Macedonia și Republica Bulgaria, la 6 decembrie 2017, prin votul Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit în cea de-a XII-a sesiune, pe Insula Jeju din Republica Coreea, în perioada 4-9 decembrie 2017, notează site-urile ich.unesco.org și www.cultura.ro.

 

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică*Știri*Muzică
Meteo Chișinău
20,24
Cer senin
Umiditate:42 %
Vint:9,77 m/s
Sat
16
Sun
17
Mon
19
Tue
16
Wed
13
Arhivă Radio Chișinău