Judecătorii Curții de Apel au anulat decizia CSE prin care candidații partidului „Șansă”, afiliat lui Șor, au fost scoși din cursa electorală. Ce urmează? – un alt subiect analizat de Ziarul de Gardă. Potrivit deciziei motivate, actul administrativ normativ anulat „nu produce efecte juridice din momentul în care hotărârea instanței de judecată devine definitivă”.

Republica Moldova, un nou test în drumul spre UE. Consiliul European urmează să decidă dacă putem începe negocierile de aderare, titrează Ziarul de Gardă.

UE caută o soluție la veto-ul Ungariei privind Ucraina, titrează Deschide.md. Liderii europeni vor încerca astăzi să îl convingă pe inflexibilul prim-ministru ungar Viktor Orban să accepte ca UE să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și să renunțe la veto-ul său asupra ajutorului crucial pentru țara devastată de război, scrie presa internațională citată de Deschide.md. Un „summit foarte dificil”, o „reuniune complexă”, negocieri care s-ar putea prelungi dincolo de ziua de vineri, diplomații și liderii europeni se aflau deja miercuri la fața locului, pregătindu-se pentru ore lungi de discuții. Viktor Orban a declarat miercuri în parlamentul său că europenii ar face o „greșeală teribilă” dacă ar accepta să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina în cadrul summitului de la Bruxelles. „Trebuie să împiedicăm acest lucru, chiar dacă ceilalți 26 de membri au o opinie diferită”, a insistat Orban. La rândul său, Kievul consideră că a îndeplinit toate condițiile cerute de Bruxelles înainte de a deschide aceste negocieri, iar acum așteaptă cu nerăbdare încurajările atât de necesare din partea europenilor. Viktor Orban refuză, de asemenea, ca UE să acorde Ucrainei un ajutor suplimentar de 50 de miliarde de euro, cerând mai întâi o "dezbatere strategică" între cei 27 cu privire la continuarea sprijinului acordat Kievului.

„Vom purta discuții și iarăși discuții și vom sta până seara târziu în încercarea de a găsi un compromis acceptabil”, a declarat în același context președintele României Klaus Iohannis, citat de Ziarul Național. „Noi intrăm în Consiliu (European - n.r.) cu speranța să găsim o soluție comună, fiindcă arma noastră cea mai puternică este solidaritatea, unitatea Uniunii Europene. Dar de data aceasta, de aceea am și început așa, situația este complicată. Nu există nicio garanție la momentul acesta când vorbim că rezultatul va fi unul pozitiv și pentru asta vom purta discuții și iarăși discuții și vom sta până seara târziu în încercarea de a găsi un compromis acceptabil. În politică lucrurile se rezolvă cu compromis și faptul că în Consiliul European votul trebuie să fie unanim este, evident, o situație care necesită foarte multă muncă de lămurire”, a declarat Klaus Iohannis, înainte de a participa la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest, întrebat dacă Ucraina și R. Moldova vor fi tratate la pachet sau separat privind aderarea la UE și dacă este posibilă o decizie diferită pentru Ucraina și pentru R. Moldova.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat Europei Libere într-un interviu în exclusivitate, cu două zile înaintea summitului UE la care se va discuta și extinderea, că este încrezător în succesul reuniunii. Întrebat dacă este posibil ca la summitul din 14-15 decembrie să nu se ia o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, și ce alt plan va fi pus în acțiune dacă se întâmplă așa, Michel a spus că nu vrea să ia în calcul un eventual eșec al reuniunii și vrea să facă totul pentru ca summitul să fie încununat de succes. „Lucrez numai cu planul A, nu cu alte planuri”, a insistat Michel. Principalul obstacol în calea unei decizii pozitive pentru negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova, ca și pentru continuarea ajutorului financiar UE pentru Kiev, este opoziția premierului Ungariei, Viktor Orbán. În interviul cu Europa Liberă, Charles Michel a insistat însă că există o „știre bună” înaintea summitului, anume că sunt 26 de lideri din 27 care sunt pentru începerea negocierilor de aderare. În privința Ungariei, Michel a spus că liderii europeni muncesc „zi și noapte” să o convingă. „Sper că vom avea succes”, a spus Michel. Pe de altă parte, el a vorbit despre extinderea UE ca despre un „proces complex”, „un drum cu mai multe etape”, adăugând că este important ca deja să se facă „încă un pas în direcția extinderii”.

Transnistria în Die Welt: „Aliații lui Putin ajută Ucraina”, titrează publicația. Ziarul Die Welt, care apare la Berlin, povestește cum Transnistria a înțeles că e mai bine să privească spre Vest și face, dintr-o dată, jocul Kievului. DW explică de ce a ajuns publicația germană la această concluzie. În scurt timp se fac doi ani de la declanșarea agresiunii rusești asupra Ucrainei. Doi ani de când, își amintește ziarul german liberal-popular Die Welt, au apărut și zvonurile că Moscova ar urma să folosească Transnistria pentru a-și consolida teritoriile ocupate în nordul Mării Negre. S-a vorbit și despre o posibilă punte aeriană care să mai aducă și alți luptători, mai scrie Die Welt, în articolul titrat „Și, dintr-o dată, aliații lui Putin ajută Ucraina”. Niciunul din zvonuri nu s-a confirmat însă. Dimpotrivă, se vorbește mai degrabă despre profiturile pe care Transnistria le obține de pe urma relației privilegiate pe care Uniunea Europeană o are, de o bună bucată de timp, cu președinta Moldovei, Maia Sandu, și cu guvernul de la Chișinău. Toate mărfurile se duc în UE. În 2022, 67,1% din exporturile Transnistriei mergeau spre Uniunea Europeană. Anul acesta, în primele șase luni, exportul spre UE a crescut cu 7%. Iar mediul local de afaceri, recunoscut mai degrabă pentru practicile sale oligarhice, controlează autoritățile de la Tiraspol care, în ciuda aparentei subordonări față de Moscova, preferă să privească spre Vest și să profite de toate avantajele asocierii Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Dezinteresul față de protectorul de odinioară ar putea scădea și mai mult după ce, punctează Die Welt, „Ucraina ar închide conducta ce livrează gazele rusești care țineau de facto în viață” entitatea autoproclamată stat independent în estul Republicii Moldova. Sprijinul financiar de la Moscova, pe de altă parte, este în scădere „și ar putea ca de la sfârșitul anului viitor să dispară complet”, observă ziarul berlinez.

Atrocitățile organizate de Federația Rusă pe teritoriul Republicii Moldova, în anul 1992, dar și mărturiile dureroase ale oamenilor din Dubăsari, care au trăit acele orori, și puse „în oglindă” de scenariul rusesc aplicat pe teritoriul Ucrainei se regăsesc în cartea „O viziune din focarul conflictului de la Dubăsari”, ediția a II-a, semnată de scriitorul Vlad Grecu. Volumul a fost lansat recent și este un demers la reconstituirea memoriei. Autorul cărții, Vlad Grecu, originar din Dubăsari, spune că fiecare eveniment și zi din perioada războiului este o adevărată lecție de curaj și devotament pentru fiecare generație. „E o carte scrisă cu lacrimile rudelor celor care au fost victime ale crimelor de război și cadavrele cărora au fost găsite mutilate”. Evenimentele de la Nistru sunt calificate de Vlad Grecu drept un război de agresiune al Federației Ruse asupra Republicii Moldova. Lucru demonstrat cu desăvârșire prin prezența Armatei a 14-a ruse pe teritoriul țării noastre și implicarea acesteia în mod direct în lupte, cu tancuri și armamentul din dotare, a mai declarat Grecu.