„Tiraspolul va sărbători cu fast Ziua Victoriei, în pofida crizei economice grave” (Revista presei)
-
30 Aprilie 09:26
Noi impozite și restricții pentru micii întreprinzători și producători din regiunea separatistă transnistreană, anularea anumitor facilități fiscale, reducerea cheltuielilor bugetare și majorarea costului călătoriei în transportul public - sunt printre cele mai mediatizate subiecte în presa din stânga Nistrului, în perioada 14-28 aprilie a.c. În același timp, la Tiraspol au loc pregătiri fără precedent pentru sărbătorirea „Zilei Victoriei”, iar așa-zisul ministru de externe al administrației separatiste, Vitali Ignatenco, vorbește despre condițiile pentru evacuarea și distrugerea munițiilor de la Cobasna potrivit unui articol publicat de Veridica.md.
„Tiraspolul va sărbători cu fast Ziua Victoriei, în pofida crizei economice grave”, titrează portalul.
Copii care țintesc cu Kalașnikov-ul și învață cum să-l mânuiască, admiră muniții, arme, cartușe și uniforme militare reprezintă tabloul „zilei ușilor deschise” la școala militară „Suvorov” din Tiraspol, potrivit unui reportaj realizat de televiziunea transnistreană. Aceeași sursă anunță că regiunea separatistă Transnistria se pregătește, în plină criză economică, să sărbătorească ziua de 9 mai, iar în toate localitățile din regiune va fi comemorat așa-zisul „Regimentul Nemuritor”. Vadim Krasnoselski i-a invitat pe cetățenii din dreapta Nistrului să sărbătorească „Ziua Victoriei” în regiunea transnistreană, în condițiile în care centrul Chișinăului este revendicat de autoritățile centrale pentru a marca Ziua Europei.
„Diplomație culturală în sprijinul Moldovei europene” este titlul unui editorial semnat de Vitalie Ciobanu pentru Deutsche Welle.
Autorul prezintă detalii despre prima ediție a întâlnirilor din cadrul proiectului „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
Invitatul primei ediții din 2025, desfășurate pe 17 aprilie, a fost ambasadorul Jānis Mažeiks, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău, originar din Letonia, una dintre întrebările importante la care a fost invitat să răspundă fiind „De ce au reușit balticii?”
La fel ca Basarabia, Țările Baltice au fost victime ale Pactului Ribbentrop-Molotov, prin care puterile revizioniste, URSS și Germania nazistă, și-au împărțit Europa, declanșând cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Pentru cele trei țări baltice redobândirea independenței și dorința de a se alătura Europei civilizate au fost un obiectiv unanim împărtășit de toată populația, nu doar de elitele culturale. Pe când în Republica Moldova, după 1991, acest vector s-a tot schimbat”, a menționat ambasadorul Mažeiks.
Un alt factor amintit de domnul ambasador a fost exilul baltic foarte influent din Occident, care a ajutat foarte mult țările de origine. Pe de altă parte, a menționat dl Mažeiks, este adevărat că țările baltice n-au avut conflicte separatiste pe teritoriul lor, cum este cazul Republicii Moldova.
Uniunea Europeană ia în considerare posibilitatea de a continua procesul de aderare cu Republica Moldova, decuplând-o de Ucraina, întrucât eforturile Ucrainei de a adera la blocul comunitar sunt blocate de Ungaria, a declarat Europei Libere Marta Kos, comisara europeană pentru extindere.
Vorbind Europei Libere într-un interviu, pe 28 aprilie, în timpul unei vizite la Praga, Kos a spus că „nu poate exclude o decuplare” a celor două țări încă din luna iunie, când la Bruxelles urmează să fie luate mai multe decizii legate de extindere.
Asta în condițiile în care negocierile cu Ucraina sunt blocate de Ungaria, care a ridicat mai multe obstacole și a cerut consolidarea drepturilor minorității maghiare din vestul Ucrainei. Așa cum toate deciziile privind extinderea UE necesită unanimitate, Ungaria poate, practic, să țină Ucraina în afara blocului comunitar atâta timp cât consideră necesar.
Decuplarea unor țări candidate nu este o practică nouă. În septembrie 2024, de exemplu, UE a decis să înceapă negocierile de aderare cu Albania, lăsând Macedonia de Nord în urmă, întrucât aceasta era încă blocată în dispute bilaterale cu Bulgaria privind drepturile minorităților, amintește Europa Liberă.
„Turbulențe în procesul fostului director Air Moldova, Iulian Scorpan. Câți bani vrea de la compania care l-a demis” este titlul unui articol publicat de portalul anticorupție.md.
Curtea de Apel Centru a respins ca fiind fără temei contestația fostului director al Air Moldova, Iulian Scorpan. Hotărârea a fost aprobată la mijlocul lunii curente. Deși este definitivă, soluția poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție. Scorpan solicită în instanță anularea ordinului de demitere, din septembrie 2019, restabilirea în funcție, dar și prejudicii de 400 de mii de lei. Anticoruptie.md a dezvăluit că privatizarea companiei Air Moldova s-a făcut printr-o schemă care are la bază datorii artificiale, o procedură viciată de concurs și mai multe tranzacții financiare dubioase. În octombrie 2018, compania de stat Air Moldova a fost scoasă la privatizare și cumpărată cu 1,2 miliarde de lei de compania Civil Aviation Group SRL, înregistrată doar cu o lună înainte de către un grup de investitori.
