Deteriorarea continuă a relațiilor bilaterale dintre UE și Rusia paralizează, cu efect cumulativ, gradul de încredere reciprocă. Destabilizarea necontenită a securității din Europa de Est (în particular în Ucraina) desfășurată de factorul rusesc menține în stare congelată dialogul cu Occidentul. Totodată, consolidarea trăsăturilor autoritare, materializată recent prin condamnarea la închisoare a liderului opoziției Alexei Navalny (IPN, Februarie 2021), face ca UE să apeleze la diversificarea sancțiunilor (UE, Martie 2021), nu la construirea “podurilor”. În recenta carte semnată de șeful diplomației europene Josep Borrell este remarcat faptul că Rusia acționează de pe poziția de pro-suveranitate în raport cu lumea externă (la fel ca China și Turcia), iar pe plan intern, în mod autoritar. Cu aceeași tonalitate critică, UE percepe dezinformarea facilitată de mass-media controlată de Kremlin, care instrumentalizează pandemia în scopuri geopolitice. Astfel, UE consideră că Rusia utilizează “diplomația vaccinului” pentru a-și îmbunătăți “reputația” și „pozițiile economice” la nivel internațional, dar și cu finalitatea de a denigra eforturile de vaccinare în Occident și în statele est-europene aliate.

“Diplomația vaccinului” la care recurge Rusia este conjuncturistă și mai flexibilă decât mișcările birocrației europene, care urmează reguli stricte și sunt supuse unei supravegheri multidirecționale. Or, UE nu poate acționa după spatele guvernelor naționale, ci în colaborare și cu permisiunea acestora. În contrast cu modelul co-decizional european, autoritățile ruse reies din ordinele centralizate și setarea unor obiective tactice fluide. În acest fel, Rusia reușește să fie în mai multe locuri concomitent, ajustându-și planurile în funcție de regiune și țară. În timp ce în America Latină sau Orient vaccinul rusesc a beneficiat de o încredere confortabilă, în Occident și în zonele din proximitate sa lucrurile par forțate. Cu cât mai ineficientă este stoparea pandemiei, cu atât mai sporit este interesul pentru “Sputnik V”, promovat ca cel mai eficient remediu. Printre măsurile preventive pentru aducerea vaccinului rusesc s-a numărat dezinformarea cu privire la restricțiile epidemiologice aplicate de guvernele occidentale. Astfel, este sporită percepția despre eventualitatea unor răbufniri sociale cu scopul de a diminua rezistența guvernelor occidentale și pro-occidentale la vaccinul rusesc. Anume fezabilitatea ipotetică a acestor scenarii critice i-a permis lui Vladimir Putin să discute cu Angela Merkel și Emmanuel Macron despre perspectivele înregistrării și “a producției comune” a vaccinului rusesc (Kremlin, Martie 2021).

Sputnik V în Moldova – cele trei obiective majore ale Rusiei?

După aproape o lună de la înregistrarea vaccinului rusesc în Moldova (26 februarie 2021), autoritățile ruse au spart tăcerea promițând o donație de 180 mii de doze Sputnik V, inclusiv 60 mii pentru regiunea transnistreană (Socialistii.md, Aprilie 2021). Deși donația rusească este puțin sub volumul ajutorului convenit cu România (200,000 vaccinuri), popularitatea vaccinului rusesc în rândul moldovenilor este dublă față de cea a vaccinurilor venite din UE sau prin intermediul platformelor internaționale (COVAX). Cele mai recente sondaje arată că încrederea în Sputnik V este de trei ori mai mare (31%) decât cea în Pfizer/BioNTec și AstraZeneca (10%). Deși pe căi separate, angajarea forțelor politice moldovenești în solicitarea donației de Sputnik V alimentează orgoliul Moscovei. Astfel, în timp ce Președintele Maia Sandu i-a expediat o solicitare de ajutor lui Vladimir Putin și altor 29 lideri de țară (25 Martie 2021), liderul Socialiștilor în Parlament Speakerul Zinaida Greceanîi – s-a adresat strict Rusiei, la finele lui februarie. Ambele tabere politice desfășoară propriile “diplomații a vaccinului”. Președintele Sandu caută sprijin în cât mai multe țări, inclusiv în Rusia, dar prevalează cele occidentale. Iar Partidul Socialiștilor pune accentul pe dimensiunea rusească (urmată de China). Datorită acestui fapt, Moscova a permis politizarea donației rusești de către liderul Socialiștilor, ex-președintele Igor Dodon (Aprilie 2021). Cu toate acestea, nici Administrația lui Putin și nici producătorul rus nu s-au grăbit să confirme imediat anunțul despre donații. În consecință, forțele pro-ruse moldovenești pot capitaliza politic pe marginea acestui eveniment, monopolizând transferul de imagine pozitivă de la viitoarea recepționare a donațiilor de Sputnik V.

“Diplomația vaccinului” pe care Rusia o desfășoară în raport cu Moldova (IPN, Martie 2021) are conotații geopolitice diferite de cele urmărite, bunăoară, în Serbia sau Ungaria. În cazul celor din urmă, interesul rusesc constă în aprofundarea diviziunilor în interiorul UE, discreditarea eforturilor UE de susținere a vaccinării în vecinătate sau stimularea euroscepticismului față de modelul european de guvernare. Planurile Rusiei au la bază alt set de calcule strategice în Moldova:

Primo, Rusia intenționează să exploateze consensul existent între forțele pro-UE și pro-ruse asupra aprobării Sputnik V. Atât Președintele Sandu, cât și Socialiștii în frunte cu Igor Dodon au nevoie de vaccinul rusesc. Pe lângă accelerarea vaccinării în rândul populației sceptice pe care și-o doresc Sandu-Dodon, Socialiștii vor să folosească Sputnik V pentru a glorifica Rusia și a-i conferi legitimitate în discursul politic moldovenesc. În viziunea Moscovei, sprijinul oferit vaccinului rusesc de către Maia Sandu servește unor obiective geopolitice de scară regională. Asociată de Moscova cu integrarea europeană, Președintele Sandu și poziția sa (recent) binevoitoare față de Sputnik V deja primește calificativul de gest “pragmatic” în presa rusă (RIAN, March 2021) și este utilizat pentru a condamna reticența Ucrainei și Georgiei. Or, Rusia va putea folosi “cazul moldovenesc” și “pragmatismul Președintelui pro-UE Sandu” pentru a stimula demersuri pro-Sputnik V în rândul georgienilor și ucrainenilor.

Segundo, livrarea vaccinului rusesc în Moldova va consolida pozițiile actorilor pro-ruși, care numără Partidul Socialiștilor și conducerea a două regiuni pro-ruse – autonomia găgăuză și regiunea transnistreană. Viabilitatea acestora asigură continuitatea poziției Moscovei în Moldova. Pandemia fie a diminuat relevanța politică a acestor actori, fie riscă să submineze balanța de putere în raport cu forțele pro-UE din țară.  

Tertio, nu în ultimul rând, vaccinul rusesc are o semnificație electorală considerabilă pentru forțele pro-ruse. Anunțul despre donația rusească coincide cu consumarea tentativelor de numire a noului guvern. Odată confirmată de către Curtea Constituțională, posibilitatea dizolvării actualului parlament va crea condițiile pentru declanșarea alegerilor anticipate, după finalizarea stării de urgență în iunie curent. Spre deosebire de prezidențialele din 2020, dominate de dezbaterile despre combaterea corupției, anticipatele (cel mai probabil) din 2021 se vor axa pe depășirea crizei pandemice, în particular aportul forțelor politice la vaccinarea populației. E cert faptul că Președintele Sandu menține deschise contactele sale politice cu Partidul Acțiune și Solidaritate (pe care conform legii nu îl poate conduce). Totuși, aceasta nu va putea face transfer masiv de imagine cu privire la roadele “diplomației vaccinului”, derulate de președinție în direcția României sau a UE, pentru a se feri de eventualele acuzații privind folosirea resursele administrative în scopuri electorale. Prin urmare, Socialiștii ar putea să beneficieze mai mult decât alte forțe politice în cazul anticipatelor, dacă reușesc să-și atribuie eficient meritul pentru aducerea vaccinului rusesc.

Avansarea vaccinului rusesc – „diplomație” sau “rivalitate”

Drept unul dintre puținele, dacă nu unicul instrument eficient de putere blândă (“soft power”), Rusia promovează vaccinul Sputnik V pe toate canalele politice și diplomatice. Aprobat deja în 59 de state (la data de 1 aprilie 2021), Sputnik V are prioritate față de celelalte vaccinuri rusești dezvoltate ulterior – EpiVacCorona și CoviVak. Partea rusă studiază minuțios retorica occidentală care țintește Sputnik V. Declarațiile Ministrului francez de Externe Le Drian despre vaccinul rusesc folosit ca „instrument propagandistic” sau remarcile Președintelui Consiliului European Charles Michel despre „numărul limitat de vaccinuri, contrar publicității masive” au provocat reacții dure din partea Moscovei (MID.ru, Aprilie 2021). Șeful diplomației ruse Sergey Lavrov a evocat faptul că împotriva vaccinului rusesc se aplică „discriminare” și „propagandă”.

În realitate, reticența instituțiilor europene nu este provocată doar de întrebările legitime legate de fezabilitatea producției sau eficiența vaccinului, ci de proporțiile neîncrederii față de intențiile geopolitice ale Rusiei. Pe lângă comunicarea directă cu statele membre – Germania, Franța sau Italia – Rusia depune eforturi masive pentru a populariza Sputnik V. Cel mai recent act de propagandă este publicarea unui sondaj realizat de Yougov în 9 țări (India, Brazilia, Mexico, Filipine, Vietnam, Argentina, Algeria, Emiratele Arabe Unite și Serbia). Credibilitatea acestui sondaj este parțială, deoarece țările selectate fie au aprobat vaccinul rusesc, fie sunt în relații strânse cu Rusia. Conform rezultatelor sondajului, Sputnik V este mai recunoscut (73.6%) decât Pfizer/BioNTec sau AstraZeneca și se află pe locul doi în preferințele intervievaților (33.2%) după Pfizer/BioNTec. Alte sondajele Yougov care cuprind o gamă mai diversă de țări, inclusiv din Occident, denotă o neîncredere față de producția de vaccin în Rusia ce variază între -12% în Spania și -60% în Danemarca (Yougov, Ianuarie 2021).

Rivalitatea dintre “strategia de vaccinare” implementată de UE și “diplomația vaccinului” derulată de Rusia demonstrează obiectivele contradictorii ale celor doi actori geopolitici. Bruxelles-ul prioritizează vaccinarea sigură și rapidă a populației sale și expansiunea vaccinării peste hotare. Pentru Rusia contează nu atât viteza vaccinării, cât propagarea vaccinului rusesc. De aceea, accentul europenilor este pe asigurarea unei producții suficiente, iar în cazul Moscovei contează geografia aprobării și uzului de Sputnik V. În orice caz, în ambele cazuri, ajutorul umanitar cu vaccinuri reprezintă expresia puterii blânde, folosită pentru a ajuta necondiționat (UE) sau cu unele costuri ascunse (Rusia).

În loc de concluzii…

Vaccinul rusesc are deocamdată un parcurs ascendent și reușește să devină vizibil și solicitat, inclusiv de către actori politici (pro-)occidentali în interiorul UE și în proximitatea acestuia. Anume din acest considerent, solicitarea vaccinului Sputnik V de către Președintele moldovean Maia Sandu a căpătat sens geopolitic pentru Rusia. Prin acest intermediu, partea rusă va încerca să slăbească opoziția față de vaccinul rusesc în țări conduse de forțe pro-europene, precum Ucraina sau Georgia.

Rivalitatea dintre UE și Rusia în domeniul vaccinării va dura și se va intensifica, mai ales dacă Sputnik V nu este aprobat la nivel european, dar continuă să se extindă pe plan național. O modalitate eficientă de a riposta acțiunilor rusești ar fi ca Bruxelles-ul să își definească propria “diplomație a vaccinurilor”, reieșind din investițiile masive în producția vaccinurilor și respectiv exportul lor global. “Diplomația vaccinului” nu trebuie văzută strict prin prismă negativă, ci trebuie aplicată în corespundere cu valorilor europene și prioritățile UE în domeniul acțiunilor externe. Valorificarea vaccinului pentru a promova valorile europene, precum solidaritatea, poate fi la fel de utilă ca și utilizarea asistenței financiare și a condiționalității în folosul reformelor.
---

Această analiză este realizată pentru Fundația germană Hanns Seidel și Agenția de presă IPN.