„Sectă extremistă în R. Moldova. Sute de adepți depun jurământul față de un „țar” autoproclamat din Rusia” (Revista presei)
-
11 Aprilie 09:40
La 17 aprilie 1990 și-a început activitatea primul Parlament democratic al Republicii Moldova, cunoscut în mod simbolic drept „Parlamentul Independenței”. Acest for legislativ a adoptat, la 27 august 1991, Declarația de Independență a Republicii Moldova – un document de referință în istoria modernă a statului, cu o valoare majoră în procesul de consolidare a identității naționale, scrie într-un editorial publicat de agenția de presă IPN, analistul politic Anatol Țăranu. Deși, în mod frecvent, Declarația de Independență este abordată dintr-o perspectivă juridico-politică, ca act de desprindere de URSS, într-o lectură mai profundă, ea se conturează ca o reafirmare a identității naționale românești și o reconectare cu adevărul istoric al populației majoritare de la est de Prut susține, susține editorialistul.
Documentul nu trebuie perceput doar ca o relicvă a trecutului, ci ca un ghid viu, care inspiră și orientează procesul de consolidare a identității comune românești. Declarația este, totodată, un pilon esențial al proiectului european al Republicii Moldova și o expresie autentică a voinței unui popor de a-și scrie istoria în libertate, concluzionează Anatol Țăranu în editorialul semnat pentru IPN.
Identitatea mexicană a oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc este FALSĂ. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Mexicului, Joaquín Álvarez, într-un articol realizat de jurnaliștii de la RISE Moldova împreună cu o organizația internațională (Organized Crime and Corruption Reporting Project). Reporterii au introdus informațiile personale din pașaport pe un site web administrat de guvernul mexican, care conține un cod de identificare pentru toți cetățenii și rezidenții. Informațiile din pașaportul lui Plahotniuc nu au dat rezultate. despre identitatea mexicană a lui Vlad Plahotniuc a scris Ziarul de Gardă potrivit documentelor analizate oligarhul fugar ar fi avut acte pe numele Vito Perez Gonzalez.
Pașaportul mexican i-a fost „eliberat” în ianuarie 2024 și este valabil timp de zece ani. Documentul de călătorie i-a fost transmis lui Plahotniuc, conform surselor citate de ZdG, la o adresă din Dubai, pe numele unei rusoaice.
Articolul publicat de RISE mai arată că luna trecută, justiția franceză a decis să mențină sechestrul penal asupra vilei lui Plahotniuc din Sciez, Franța, una dintre proprietățile investigate în dosarul „Jaful Secolului” potrivit jurnaliștilor de la RISE.
„Sectă extremistă în R. Moldova! Sute de adepți depun jurământul față de un „țar” autoproclamat din Rusia”- titrează într-un articol deschide.md.
Conform datelor obținute de reporterii Deschide.MD, secta este condusă de Dumitru Mihaile, autoproclamat „Mitropolit, Marele Cneaz al Întregii Moldove Teognost”, și de Zinaida Mihaile, care se intitulează „Marea Cneaghină a Întregii Moldove, Egumenia Teofania”. Cei doi locuiesc în satul Stolniceni, raionul Hîncești, unde se află și sediul central al cultului.
Un alt sediu al grupării este localizat în satul Dobrogea, orașul Sîngera (mun. Chișinău), și este administrat de Alexandr Gariuc, autoproclamat „Cneazul Chișinăului, Episcopul Mark”.
În ceea ce privește activitatea sectei, aceasta se autodefinește ca filială a cultului religios extremist din Federația Rusă, numit „Русская православная церковь – Царская Империя” („Biserica Ortodoxă Rusă – Imperiul Țarist”).
Membrii cultului promovează pe teritoriul Republicii Moldova, în special pe rețelele de socializare, mesaje antisemite și instigatoare la ură religioasă și rasială. Totodată, cultul are viziuni apocaliptice și atrage persoane aflate în situații sociale vulnerabile sau care trec prin episoade de stres intens.
Investigația Ziarului de Gardă, sub acoperire, „În slujba Moscovei”, realizată de jurnalistele Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, nominalizată la European Press Prize (n.r. Premiul European pentru Presă). În lista scurtă se regăsesc 25 de proiecte media din totalul de 810 de dosare depuse. La categoria „Investigație”, au fost nominalizate cinci articole.
Premiul European pentru Presă se acordă din anul 2012 și este considerat drept „Pulitzer-ul european”. Acest premiu „celebrează cele mai înalte realizări din Europa în jurnalism”.
Investigația „În slujba Moscovei”, cu care reporterele ZdG au fost nominalizate pentru European Press Prize, are două părți și a fost documentată sub acoperire. Articolul arată cum a funcționat rețeaua coordonată de Ilan Șor și Blocul „Victorie”, în vederea influențării rezultatelor alegerilor prezidențiale și ale referendumului din 20 octombrie și 3 noiembrie 2024. În cadrul investigației a fost documentat, cu ajutorul camerei ascunse, modul cum circulă banii și cum sunt racolați oamenii în rețea, cum li s-a dictat să voteze opțiunea „Nu” la referendumul privind integrarea europeană și ce candidați să voteze la alegerile prezidențiale. Investigațiile dar și articolul despre nominalizare pot fi citite pe Ziarul de Gardă.
