„Să nu permitem ca tot felul de «Șor Gaz SRL» să cumpere alegătorii, deja nu cu «tușonkă» sau cu bani, dar cu gaz”, spune Eugen Muravschi, expert al comunității Watchdog, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. Autoritățile de la Chișinău au dat dovadă de lipsă de transparență și pasivitate în gestionarea crizei energetice declanșate la începutul anului 2025, odată cu oprirea de către Federația Rusă a livrărilor de gaze naturale către regiunea transnistreană a R. Moldova, consideră expertul Eugen Muravschi. Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, el s-a referit și la schema prin care sunt livrate gazele naturale în regiunea transnistreană prin intermediul companiei maghiare înregistrate în Elveția – MET Gas and Energy Marketing AG –  și a unei companii din Dubai – JNX General Trading L.L.C. „Am fost surprins că guvernul a acceptat-o”, spune expertul.

Ce impact are suspendarea finanțării USAID pentru Moldova? După anunțul făcut de administrația Trump, privind sistarea finanțării prin intermediul USAID, toate proiectele în R. Moldova au fost stopate. Multe vizau proiecte importante în zonele rurale, pentru care acest ajutor era vital. Corespondentul DW la Chișinău, Simion Ciochină, a stat de vorbă cu câțiva dintre oamenii afectați. Începând din 1992, Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională, USAID, a  oferit Republicii Moldova peste un miliard de dolari în proiecte educaționale, turism, agricultură, viticultură, industrie ușoară, IT, administrație publică, justiție, combaterea corupției, dezvoltarea energetică, repararea și construirea de drumuri, școli, grădinițe, susținerea presei și a societății civile. Suspendarea finanțării USAID pentru Republica Moldova va avea un impact major. Unul dintre cele mai voluminoase programe desfășurate de USAID  în Republica Moldova a fost consolidarea securității energetice cu suma de 300 milioane de dolari, și care includea construcția liniei aeriene de înaltă tensiune între România și Republica Moldova. Programul a fost anunțat de Antony Blinken, la vremea aceea Secretar de stat al SUA, imediat după invazia Ucrainei de către Rusia. Și acest ajutor financiar a fost suspendat. Iar în satul Sireți, de lângă Chișinău, eficientizarea energetică a stației de pompieri nu mai poate fi, deocamdată, continuată, din același motiv.

Economia moldoveană ca „o mașină fără combustibil care merge din inerție”? R. Moldova e  într-o „recesiune economică tehnică” și cel mai afectate vor fi grupurile vulnerabile, care „nu au posibilități să facă față șocurilor”, spune economistul Adrian Lupușor, într-un interviu pentru Europa Liberă.  Recesiunea e un semnal de alarmă pentru guvernare, pentru a schimba „abordarea economiei”. După ce în a doua jumătate a anului 2024 a înregistrat o descreștere a produsului intern brut (PIB), R. Moldova este acum în stagnare economică, explică economistul Adrian Lupușor, director executiv al Expert Grup. Agricultura și industria prelucrătoare au afectat cel mai mult  economia națională în trimestrele III și IV ale anului trecut. R. Moldova depinde foarte mult de agricultură, spune Lupușor, și chiar dacă „ponderea agriculturii în PIB nu este una foarte mare, de fiecare dată când avem o secetă, economia fie stagnează, fie intră în recesiune”. Ceea ce s-a și întâmplat în anul 2024, un an secetos, care a afectat economia moldoveană. Lupușor evaluează însă că, în general, în ultimii zece ani, creșterea economică a R. Moldova „încetinește gradual”. „Putem  să ne comparăm cu o mașină care cumva și-a epuizat combustibilul și merge în inerție și tot în fiecare an creșterea economică încetinește”, spune economistul, care atrage atenția că, dacă nu va găsi noi motoare de creștere, R. Moldova va trece tot mai des prin stagnări sau recesiuni. Pentru a  evita acest lucru, R. Moldova trebuie să tranziteze „spre un model de economie bazat pe valoare adăugată”, iar statul, în opinia economistului, trebuie „să dezvolte și să capitalizeze programe de suport care să motiveze companiile să investească în activități cu valoare adăugată sporită”. De  altfel, noua ministră a Economiei și a Digitalizării, Doina Nistor, a declarat la scurt timp după numirea în funcție că vrea o economie nouă și sustenabilă, „bazată nu doar pe costuri, dar și pe valoare adăugată mai înaltă, tehnologie și inovație”. În R. Moldova, tranziția spre un nou model economic durează mult din cauza deciziilor politicienilor, care, din interese electorale, nu au pus accent pe productivitatea economiei, spune Adrian Lupușor. „Politicienii trebuie să-și schimbe și  retorica, să nu vorbească doar de locuri de muncă, dar să vorbească de valoare adăugată la creșterea locurilor de muncă”, concluzionează economistul.

Platforma Reîntregirii Naționale lansată la Chișinău pentru susținerea unirii în Parlamentul viitor. Ziarul Național scrie că a fost lansată Platforma Reîntregirii Naționale la Chișinău, având ca obiectiv unirea eforturilor intelectualilor din Republica Moldova în promovarea valorilor românismului în Basarabia. Membrii noii mișcări doresc să obțină reprezentare parlamentară în toamnă pentru a susține cauza unionistă în Legislativ. Prima reuniune a Platformei Reîntregirii  Naționale a avut loc simbolic în Sala Unirii din Chișinău și a reunit deputați din primul Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, istorici, jurnaliști și profesori, toți având dorința de a forma o forța politică unionistă pentru viitorul Parlament. ANATOL ȚĂRANU,  deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, a declarat: „Să formăm o mișcare civică, o platformă pentru o echipă politică unionistă care trebuie să intre în Parlament și să influențeze ceea ce se numește politica de stat și să readucă în acest spațiu bunăstarea. Ori devenim români și redevenim stăpâni la noi acasă, ori rămânem moldoveni în forma moldovenistă stalinistă".  Membrii Platformei intenționează să participe la alegerile parlamentare pe listele Partidului Reîntregirii Naționale ACASĂ, condus de Valentin Dolganiuc, și plănuiesc să organizeze un congres al românilor din Basarabia în câteva luni.