Ziarul Național publică opiniile mai multor analiști referitoare la acest subiect.  „Rezoluția adoptată în Parlamentul European cu privire la R. Moldova a închis definitiv pagina legată de ceea ce era numit „luna de miere” a relației Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”, a opinat analistul Anatol Țăranu, în cadrul unor dezbateri publice organizate de agenția IPN. El apreciază că documentul adoptat de europarlamentari este unul extrem de critic, fără analogie în relația Republicii Moldova cu UE, și atestă derapaje serioase care s-au înregistrat în Republica Moldova pe domeniul funcționării instituțiilor democratice. Pe de altă parte, analistul Corneliu Ciurea este de părere că „Parlamentul European și, în general, structurile europene dominate de Partidul Popular European, cade în păcatul politizării excesive a abordării față de Republica Moldova”. 

Comisarul European pentru extindere, Johannes Hahn, a subliniat într-un interviu pentru Europa Liberă că  „Există o întârziere constantă în domeniul respectării statului de drept în R. Moldova”. Oficialul european afirmă că în Republica Moldova există progrese în ceea ce privește dezvoltarea economică și îmbunătățiri în ceea ce privește abordarea problemelor care au existat în sectorul bancar. Dar  există o evoluție negativă în anumite domenii care sunt legate de drepturile cetățenilor, remarcă Johannes Hahn. „Am avut discuții constante cu Chișinăul despre Codul electoral. Ei nu au respectat recomandările Comisiei de la Veneția”, a subliniat Comisarul European. 

Editorialistul Petru Bogatu scrie pe portalul Deschide despre inițiativa Partidului Democrat de a organiza un referendum în ziua alegerilor privind reducerea numărului de deputați.

„Consultarea populară le va aduce democraților, probabil, un spor de audiență. Reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și dreptul alegătorilor de a le retrage legislatorilor înainte de termen mandatul sună frumos pentru majoritatea electoratului. Vulgul întotdeauna s-a dat în vânt după execuțiile publice ale politicienilor”, scrie Petru Bogatu.  Totuși, autorul subliniază că referendumurile sunt deseori sunt utilizate de dictatori pentru a elimina succesiunea democratică la putere.

„Privind lucrurile din acest unghi, chiar mă bucur că orientarea pro-europeană nu a fost supusă referendumului în Republica Moldova. Consider că această chestiune, precum și problema Unirii cu România, pot fi dezbătute și decise prin uneltele democrației reprezentative, nu ale celei directe”, potrivit lui Petru Bogatu.

Ziarul de Gardă scrie despre situația dosarelor de corupție examinate de instanțele naționale. „În ultimii ani, doar unul din 10 inculpați judecați pentru corupție a reușit să-și demonstreze nevinovăția în cadrul unui proces de judecată. În dosarele penale de rezonanță deschise pe fapte de corupție, numărul persoanelor care au reușit să obțină statut de „achitat” este și mai mic, în majoritatea cazurilor, funcționarii sus-puși fiind condamnați, deși adesea la pedepse simbolice, non-privative de libertate”, arată o analiză a Ziarului de Gardă.

Și, portalul Moldova Curată amintește despre certificatele de integritate, necesare candidaților la alegerile parlamentare pentru a fi înscriși în cursa electorală.

„Pentru prima dată în practica sistemului electoral din Republica Moldova, candidații la funcțiile de deputați vor trebui să obțină de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) certificate de integritate. Aceste documente vor conține date privind averile nejustificate sau conflictele de interese constatate de ANI și rămase în vigoare în ultimii trei ani. Având în vedere că în ultimii doi ani ANI practic nu a activat, vor fi luate în calcul doar actele de constatare emise începând cu sfârșitul anului 2015 și până la suspendarea activității CNI – iulie 2016”, scrie Moldova Curată.

„Decizia finală privind înregistrarea sau nu în competiția electorală a candidaților va fi luată de Comisia Electorală Centrală, a precizat pentru Moldova Curată membrul CEC, Iurie Ciocan”.