Dinamica discursului de ură crește în perioada electorală și post-electorală, este principala concluzie a raportului care examinează discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova în cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2020.

Cel mai frecvent, discursul de ură este lansat de bărbați, indică raportul de monitorizare. Aspectele legate de apartenența politică, gen sau orientare sexuală au fost motivele cele mai frecvente pentru a lansa discursuri de ură. În acest an, alegătorii din stânga Nistrului au devenit o categorie discriminată, pe criterii de limbă și loc de trai. Iar politicienii vizați cel mai frecvent în astfel de mesaje au fost Maia Sandu și Igor Dodon, spune autoarea studiului, Irina Corobcenco.

„În ultimii doi ani, politicienii și concurenții electorali au utilizat aceeași retorică: cu anumite stereotipuri și prejudecăți față de anumite grupuri sociale sau alți concurenți electorali. Cele mai multe cazuri de discurs de ură au fost generate de Renato Usatîi, urmat de Igor Dodon, Andrei Năstase, Dorin Chirtoacă și alții. Dl Usatîi a utilizat asocieri și animale pentru a-și denigra contracandidații. Dl Țîrdea, deputat al PSRM, a utilizat mesaje sexiste, xenofobe, prejudecăți și stereotipuri sexuale. Cele mai multe mesaje au fost împotriva Maiei Sandu. Igor Dodon a utilizat mesaje bazate pe prejudecăți de gen sau orientare sexuală. El a urmărit să scindeze societatea între noi și ei”, a menționat Irina Corobcenco. 

Raportul, realizat de Promo-LEX, în colaborare cu Fundația Soros Moldova, indică, de asemenea, că cel mai des, politicienii nu iau în calcul că acest lucru i-ar putea îndepărta de alegători. 

„Probabil concurenții electorali așteaptă că această metodă mai puțin ortodoxă va plusa pușculița electorală. Dar nu e așa. Cu cât mai mult marșează pe discurs discriminatoriu, cu atât mai mult îndepărtează o parte din populație, care ar fi fost de acord să voteze pentru ei, dar pur și simplu nu le place un astfel de discurs și instigare. Lecția nu e învățată de concurenții electorali”, susține sirectorul departamentului Justiție și Drepturile Omului din cadrul fundației Soros Moldova, Victor Munteanu.

Autorii raportului au monitorizat discursurile politicienilor, activitățile politice și mass-media, în perioada 1 septembrie - 30 noiembrie 2020, pentru a detecta mesaje instigatoare la discriminare sau ură.