„Maia Sandu dă primele semnale la Chișinău pentru înzestrarea armatei. Temă tabu în Republica Moldova” – scrie într-o analiză G4Media. În contextul războiului din Ucraina, autoritățile politice și cele militare de la Chișinău iau în discuție tot mai serios necesitatea înzestrării militare, iar o infanterie ușoară, mobilă, dar care să-și mențină o putere de foc mare este soluția optimă care este luată în calcul în Republica Moldova. În cei aproape 31 de ani de existență, armata Republicii Moldova a fost ținută fie deliberat, fie din lipsă de viziune strategică sub subfinanțare cronică. Doar o sumă de circa 0,4% din PIB a fost alocată anual, ceea ce reprezintă undeva la circa 50 de milioane de dolari. De altfel, riscurile la adresa securității Republicii Moldova devin tot mai elocvente prin prisma declarațiilor oficialilor militari și politici de la Moscova, dar și prin atitudinea conducerii de la Tiraspolul a regiunii separatiste transnistrene care va trebui să îndeplinească ordinele Moscovei și reprezintă focar primordial de instabilitate pentru Republica Moldova. Orice tentativă de finanțare a Armatei se lovește de retorica populistă a partidelor pro-ruse de la Chișinău. În acest context, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat la postul public de televiziune că situația războiului care se prelungește în Ucraina, deschide serios discuția ca Republica Moldova să se înzestreze cu armament pentru a putea face față oricărui tip de scenariu. Ea a mai spus că Republica Moldova nu vrea să atace pe nimeni sau ca statul să fie implicat de cineva în război, „dar este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim”. Maia Sandu a precizat că UE va oferi Chișinăului echipamente non-letale, dar că Republica Moldova are nevoie și de arme și muniții. Ea a mai explicat că, de obicei, țările europene neutre au armate foarte puternice și bine echipate. Fostul ministrul al Apărării de la Chișinău, Vitalie Marinuța, a declarat pentru G4Media că reforma armatei ar trebui să axeze pe capabilități defensive. „Armata trebuie să aibă capacitățile pentru a riposta eficient un potențial atac din partea forțelor ostile venit dinspre Transnistria sau din partea forțelor Federației Ruse. Cred că că Armata Republicii Moldova trebuie să aibă capabilități de cercetare, dar și de protecție a spațiului său aerian. În Ucraina, au contat foarte mult sistemele antiaeriene. Acesta ar fi minimum necesar pentru armata națională. El a mai explicat că dacă ar fi să ne uităm la războiul din Ucraina, Republica Moldova ar trebui să nu se bazeze foarte mult armele convenționale.

Reprezentanții Misiunii OSCE în Moldova nu sunt lăsați de Tiraspol să monitorizeze Zona de Securitate, scrie portalul Zona de Securitate. În orașul Bender, în cadrul unei reuniuni de lucru a  Comisiei Unificate de Control, au fost reluate discuțiile asupra situației în Zona de Securitate. Un nou raport săptămânal prezentat de Comandamentul Militar Întrunit a demonstrat menținerea posturilor instalate unilateral de Tiraspol începând cu 26 aprilie curent sub pretextul unui pretins pericol terorist. Delegația Republicii Moldova anunță că și-a reiterat poziția privind caracterul ilegal și provocator al acțiunilor structurilor de forță transnistrene întreprinse fără decizia Comisiei Unificate de Control și a cerut retragerea necondiționată a posturilor din perimetrul de responsabilitate a Forțelor Mixte de Menținere a Păcii. „Reprezentanții Misiunii OSCE în Moldova, care desfășoară atribuții de monitorizare a Zonei de Securitate, au sesizat Comisia despre faptul că sunt intimidați și li se restricționează libera circulație de către structurile de forță transnistrene”.

Ziarul de Gardă publică un interviu cu procurora-șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, care s-a aflat într-o vizită în R. Moldova, în perioada 12-14 iulie. Ea a declarat că a venit cu un mesaj de susținere pentru reformele din domeniul justiției inițiate de autoritățile de la Chișinău. Odată ce R. Moldova a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană, Parchetul European va urmări cu atenție cum sunt gestionate fondurile europene, a mai subliniat Laura Codruța Kövesi. „Suntem atenți la ce se întâmplă cu fondurile europene nu doar în interiorul Uniunii Europene, ci și în afară, pentru că sunt foarte multe care sunt transmise către state terțe, și este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că aceste fonduri sunt cheltuite corect, iar, în momentul în care există fraude, să le investigăm. Ceea la ce trebuie să lucrăm împreună cu autoritățile moldovene este detectarea acestor fraude”, a declarat șefa Parchetului European.

„Comratul încearcă un șantaj sau își schimbă orientarea?” - În Ziarul Național, comentatorul politic Nicolae Negru revine declarația Adunării Populare de la Comrat cu privire la statutul de candidat pentru aderarea la UE. „Chișinăul este învinuit că ar ignora „opinia poporului Găgăuziei privind viitorul curs de dezvoltare al țării, care a fost expusă la referendumul popular din 2014”, declarat, de altfel, ilegal și nerecunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Cu alte cuvinte, Comratul dorește, pe de o parte, să fie implicat în procesul de negocieri cu UE, iar, de cealaltă parte, strigă că dorește să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Unde e logica? – întreabă autorul. E de fapt o pretenție camuflată a Comratului să i se acorde drept de veto în politica externă, drept neprevăzut de regulamentul Autonomiei, scrie Nicolae Negru. Încearcă politicienii găgăuzi astfel un mic șantaj? Promit ei că populația UTA Găgăuzia va renunța la „atitudinea sceptică” față de UE, se vor lepăda de criminalul Putin, dacă liderii lor vor obține „împuternicirile” jinduite? Sau poate mersul războiului din Ucraina le-a dat de gândit și sunt dispuși să-și schimbe orientarea estică pe cea vestică?”.