„Vă anunțăm cu tristețe că azi, 25 februarie 2025, la ora 16.09, a trecut la Domnul scriitorul Vladimir Beșleagă. Dumnezeu să-l ierte! Lumină lină, maestre Vladimir Beșleagă! Condoleanțe familiei”, se arată într-un mesaj publicat de Muzeul Național al Literaturii Române.

Redăm câteva din declarațiile scriitorului despre sensul vieții, moarte și dragoste, desprinse din interviul înregistrat de Ina Guțu, cu maestrul Vladimir Beșleagă, în martie 2024, și difuzat în cadrul emisiunii „Maluri de Prut”, de la Radio Chișinău:

„Toate cărțile mele din durere s-au născut.”

„Cred că moartea se teme de mine, pentru că în viața mea am murit de trei ori.”

„Ce-i cu lumea asta? Războaie, războaie, războaie… Secolul trecut, două războaie care au măcinat milioane de vieți. Și acum, alt război alături de noi. Ce-i cu lumea asta? Nu învață minte. Am trăit prea mult și văd mizeriile care se întâmplă acum... Aș vrea ca lumea să se împace o dată pentru totdeauna, să nu se iște războaie, pentru că războaiele sunt o barbarie.”

„Din acea criză existențială, în adolescență, eu mi-am descoperit vocația. Am descoperit pentru ce sunt eu trimis, adus sau delegat pe lume? Pentru a mărturisi durerile, necazurile și nenorocirile neamului meu.”

„Dar știi ce-i dragostea? Găsești o persoană care îți mișcă, îți învinge forța de atracție a pământului și devine centrul de atracție al tău?”

„Dragostea, este ceva inexplicabil, este ceva mistic.”

„Vocația omului de bază este cunoașterea.”

„În fața ta se deschid mai multe drumuri și trebuie mereu să alegi. În funcție de ce ai ales în fiecare moment, viața ta se va realiza, se va brodi ca atare.”

„Dacă omul are personalitatea lui, dacă omul își apără libertatea lui, dacă omul își urmărește un ideal al lui, atunci viața este grea și este complicată și este o permanentă încercare. Iar dacă omul se limitează și nu are substanță și esență, el duce o viață vegetală.”

Vladimir Beșleaga s-a născut în 1931, la Mălăiești, Grigoriopol. În 1955 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, a făcut stagiul doctoral la aceeași instituție, având tema de cercetare „Liviu Rebreanu, romancier”. Și-a început activitatea ca publicist colaborând la revistele „Chipăruș”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”. A fost redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1970-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976), director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir”, în prezent Muzeul Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” (1988).

În 1956 a debutat editorial cu volumul de proză pentru copii „Zbânțuilă”, urmat de cărțile „Vacanța mea” (1959), „La fântâna Leahului” (1963), „Vrei să zbori la Lună?” (1964). Își câștigă notorietatea cu romanul psihologic „Zbor frânt” (1966), publicând ulterior alte lucrări în gen romanesc: „Acasă” (1976), „Isai” (1976), „Ignat și Ana” (1979), „Durere” (1979), „Durere frântă” (1981), „Sânge pe zăpadă” (1985, 1988), „Cumplite vremi” (1990, 2017), „Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cale a cunoașterii de sine” (1988, poem tragic scris în 1969-1970). A semnat lucrări de proză memorialistică, jurnale etc. Manuscrisele mai multor romane ale sale se păstrează în fondurile Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”.

Romanele lui Beșleagă au fost traduse în alte limbi. A tradus din operele lui Longos, Erasm din Rotterdam ș.a. A fost distins cu Premiul de Stat al RSSM (1978). Este Scriitor al Poporului (1991). A fost decorat cu  „Ordinul Republicii” (1996, distincție pe care a recuzat-o). În anii ‘90, Vladimir Beșleagă s-a implicat în Mișcarea de renaștere națională, a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente.