Istoria fortificațiile bastionate, hotarele orașului Chișinău, clădirile dispărute sau reconstruite, dar și rolul personalităților care au marcat trecutul urbei: toate acestea s-au găsit în volumul „Identitățile Chișinăului”. Cartea este destinată tuturor celor care le pasă de locul în care trăiesc, susțin autorii. Unul dintre coordonatorii volumului, istoricul Sergiu Musteață, a apreciat interesul tot mai mare al chișinăuienilor pentru aspectul arhitectural istoric al Capitalei.

„Încercăm să discutăm și despre prezent și viitor: cum trebuie orașul să se dezvolte ca să fie o urbe atractivă, păstrând elementul vechi, elementele care caracterizează Chișinăul. Din păcate construcțiile care apar astăzi abundent și abuziv deteriorează această imagine a unui Chișinău istoric”, spune el.

În ultimii două sute de ani, orașul Chișinău și-a schimbat de mai multe ori paradigma culturală, spune un alt coordonator al volumului, Alexandru 

„Dintr-un târg moldovenesc a devenit un oraș imperial cazon, apoi oraș românesc și apoi oraș sovietic. Iată acum, pentru prima dată, în istoria Chișinăului suntem un oraș care-și asumă o paradigmă culturală românească pe care va trebui să și-o desfășoare pe parcursul secolului XXI”, potrivit lui Alexandru Codreanu.

Cartea a fost editată în baza lucrărilor a peste 25 de autori din Republica Moldova, România și Suedia. Arhitecta Mariana Șlapac relatează în volumul „Identitățile Chișinăului” despre penitenciarul-castel, construit în Chișinău în secolul al XIX-lea, considerat o adevărată bijuterie culturală:

„Este vorba despre o arhitectură a romantismului, care imită niște castele medievale din Anglia, niște forme arhitecturale nemaivăzute aici în zonă, care a rămas ca un simbol. Din păcate, clădirea a avut de suferit de pe urma cutremurului din anii 40 ai secolului XX”, a precizat arhitecta.

Publicația „Identitățile Chișinăului” poate fi găsită online, pe site-ul www.academia.edu, iar cele 300 de volume tipărite urmează să ajungă în biblioteci.