Volumul ce prezintă evoluția populației dintre Prut și Nistru de-a lungul secolelor, este un omagiu adus Centenarului Unirii Basarabiei cu România. Lucrarea se bazează pe datele recensămintelor, în special pe cel din 1930 considerat a fi unul dintre cele mai calitative recensăminte din perioada interbelică, dar și pe studiile realizate de istoricii basarabeni.

Volumul ”Formarea Populației Republicii Moldova” este prima analiză a istoriografiei demografice în spațiul dintre Prut și Nistru.

Formarea populației de la origini până la ocupația Basarabiei de către Rusia Țaristă în 1812, evoluțiile demografice în timpul ocupației țariste, în perioada ocupației sovietice (1950-1990), cât și în perioada independenței statale, sunt capitolele care formează unul dintre cele mai complexe volume privind evoluția demografică în acest spațiu.  

Secolul XX, cu războaiele mondiale, cu foametea organizată și deportările instrumentate de regimul sovietic, a fost cel mai tragic secol în evoluția populației din spațiul dintre Prut și Nistru, susține autorii.

„Sovietizarea pentru populația din Basarabia este un genocid, distrugere a genofondului demografic în masă” scriu autorii în capitolul despre consecințele sovietizării asupra evoluției populației. Cifrele oficiale arată că 550 de mii persoane au fost ridicate cu brutalitate din casele lor, și duse în lagăre de muncă forțată în Siberia și Kazahstan.

Concluzia este însă una singură, potrivit profesorului Constantin Matei, doctor habilitat și coordonatorul volumului, aceea că poporul român din spațiul dintre Prut și Nistru supraviețuiește indiferent de condițiile geografice, sociale și politice.

„Cât s-au străduit alte puteri, fie osmane, fie rusești de a înăduși voința acestui popor, s-a văzut că nu au avut succes. Noi am supraviețuit. Avem limbă, avem viața noastră. Aceasta dă dovadă de puterea de supraviețuire a acestui popor și nu numai, chiar de a asimila și alte popoare conviețuitoare”, a declarat pentru Radio Chișinău, Constantin Matei.

În ceea ce privește perioada de la 1991 încoace, studiul conturează patru probleme demografice majore cu care se confruntă Republica Moldova, potrivit demografului Valeriu Sainsus,  doctor universitar-conferențiar.

„Prima problemă este depopularea. Spațiul dintre Prut și Nistru nu s-a mai confruntat cu asemenea fenomene încă din secolul al XIX-lea. A doua problemă este criza reproducerii care a afectat nu doar generații întregi dar și diferențele de gender din interiorul fiecărei generații. Vorbim și despre aspectul îmbătrânirii demografice ce compromite dezvoltarea economică de perspectivă a țării și desigur, o altă problemă, este emigrația excesivă”, apreciază Valeriu Sainsus.

Dincolo de datele statistice sau informațiile istorice, studiul vine și ca un semnal de alarmă pentru factorii de decizie din R. Moldova (Guvern, Parlament, Ministerul Sănătății) despre efectele și consecințele pe care le vor avea în următoarele decenii emigrația populației cu nivel înalt de calificare, îmbătrânirea populației, creșterea ratei divorțurilor, creșterea copiilor în familii incomplete, etc.

Studiul nu cercetează și populația din stânga Nistrului.