„Dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”. Scrutin parlamentar existențial în Georgia, cu UE și Rusia în gând
-
26 Octombrie 12:22
Georgienii merg la urne sâmbătă în cadrul unor alegeri parlamentare cruciale, care ar putea decide dacă țara lor va merge pe calea aderării la Uniunea Europeană sau se va apropia de Moscova.
„Alegeți pacea, nu războiul” este mesajul principal al partidului Visul Georgian, care a fost la putere în Georgia în ultimii 12 ani și speră să câștige suficiente voturi sâmbătă, pentru a forma un nou guvern, scrie HotNews.
Războiul Rusiei din Ucraina a ocupat un loc proeminent în campania electorală a partidului de guvernământ.
Panourile publicitare care prezintă imagini cu biserici și blocuri ucrainene bombardate, sau cu autobuze și săli de clasă arse sunt puse în contrast cu imagini pașnice din Georgia. Implicația este că opoziția va atrage Georgia într-un război de tip ucrainean, în timp ce partidul aflat acum la guvernare poate garanta pacea.
Este un mesaj puternic în țara care a suferit un conflict scurt, dar devastator, cu Rusia în 2008. Aceasta este în orice caz narațiunea prezentată de Visul Georgian, partidul condus de cel mai puternic om din țară, miliardarul Bidzina Ivanișvili.
Asta în condițiile în care în ultimii ani, gruparea lui Ivanișvili a virat spre autoritarism, punând în pericol șansa Georgiei de a adera la UE.
Discursul anti-occidental și dezinformările care ocazional seamănă cu cele vehiculate în Republica Moldova sunt la ordinea zilei pe canalele pro-guvernamentale.
O opoziție diversă, cu un punct de vedere comun
Evident, spun politicienii de opoziție, nimeni nu își dorește un război.
Adevărata amenințare, explică ei, este de fapt anularea democrației georgiene și deraierea de la drumul spre Uniunea Europeană, care până acum câțiva ani părea nu doar promițător, dar și foarte posibil.
Opoziția este distribuită în patru alianțe de partide, toate în mare parte liberale, conservatoare sau social-democrate, dar unite în poziția lor pro-europeană, precum și în respingerea regimului președintelui Vladimir Putin.
Recent, aceste partide de opoziție au convenit să lase deoparte divergențele din timpul alegerilor și să se unească pentru a contracara partidul de guvernare.
În timp ce majoritatea celor 3,7 milioane de locuitori ai Georgiei susțin aderarea la UE – ba chiar în proporție de 80%, și, în mare parte, nu au încredere în Rusia, după cum arată sondajele de opinie, mesajul de pace al lui Ivanișvili rezonează cu mulți care doresc să evite cu orice preț soarta Ucrainei.
O amenințare la adresa democrației
Georgia a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în decembrie 2023, însă Uniunea Europeană a înghețat imediat procesul de aderare din cauza retoricii anti-occidentale crescute a Visului Georgian și a adoptării unei legi controversate privind „influența străină” în iunie 2024.
Legea obligă mass-media și grupurile societății civile finanțate din străinătate să se înregistreze ca „agenți” care acționează în interesul unei puteri străine.
A fost o lege care a scos în stradă zeci de mii de tineri protestatari georgieni în primăvară.
Protestatarii au văzut în această lege o amenințare la adresa democrației țării și a viitorului său în Europa, iar criticii spun că a fost inspirată de o lege rusească utilizată pentru a zdrobi disidența.
UE, SUA și Regatul Unit au avertizat asupra direcției în care visul georgian își îndreaptă țara, vorbind despre un regres democratic și despre discursurile care ajută doar Rusia.
De partea cealaltă, Kremlinul a insistat că nu se amestecă în afacerile interne ale Georgiei, susținând că Occidentul face „încercări obraznice” de a pune presiune pe guvern.
Temerile privind anularea democrației georgiene sunt întemeiate, spun criticii. Ei au ascultat cu atenție o declarație a lui Ivanișvili, fondatorul Visului Georgian, omul acuzat că ar conduce din umbră țara. Recent, el a promis să scoată în afara legii grupările de opoziție dacă partidul său va câștiga scrutinul.
Despre interzicerea principalelor partide de opoziție a vorbit și Irakli Kobakhidze, premierul georgian, fost lider al partidului aflat la guvernare.
Și totuși, în acest timp, Visul Georgian a asigurat că rămâne angajat pe drumul integrării euro-atlantice și urmărește în același timp o politică pragmatică față de Rusia vecină.
Cine este miliardarul Ivanișvili
Virajul țării spre autoritarism, spre discursul antioccidental și spre adoptarea legilor inspirate de regimul lui Vladimir Putin are legătură cu un om: miliardarul Ivanișvili.
Ivanișvili a petrecut cea mai mare parte a anilor 1990 în Rusia, fondând companii bancare, de metalurgie și telecomunicații și îmbogățindu-se în perioada haotică ce a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice.
Oponenții săi îl consideră un oligarh avid de putere care exercită un control periculos asupra statului.
„A transformat Georgia într-o companie privată, al cărei proprietar este în proporție de 100%”, a declarat pentru Reuters Gia Khukhașvili, fost consilier politic al lui Ivanișvili, care l-a ajutat să lanseze Visul Georgian înainte ca relația lor să se destrame în 2014.
Giorgi Gakharia, care a fost prim-ministru al Visului Georgian în perioada 2019-21 și a demisionat după ce l-a acuzat pe Ivanișvili de interferență în chestiuni guvernamentale, a avut aceeași poziție critică.
„Consolidarea puterii este uriașă”, a declarat pentru Reuters Gakharia, care conduce acum partidul Pentru Georgia, unul dintre cele patru blocuri principale ale opoziției din Georgia.
„Nu mai există nici măcar o instituție independentă în această țară”, a declarat Gakharia, care a enumerat șefii băncii centrale a Georgiei, ai comisiei electorale, ai biroului de audit al statului și ai sistemului judiciar ca fiind toți responsabili în ultimă instanță în fața magnatului.
„Toți acești oameni sunt în legătură directă cu Ivanishvili”, a adăugat acesta.
„Dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”
Visul Georgian se bucură încă de susținere, dar scorul său a scăzut în ultimii ani. Cel puțin teoretic, o opoziție unită de ideea integrării europene și de ostilitatea față de Rusia, ar aduna suficiente procente pentru o coaliție de guvernare.
Miza scrutinului de sâmbătă, au asigurat liderii opoziției, este uriașă. Badri Japaridze, președintele partidului liberal de opoziție Lelo, parte a blocului Georgia Puternică, a declarat că „dacă pierdem aceste alegeri, vom pierde țara”, notează HVG.
Publicația maghiară HVG scrie că formula folosită de guvernul georgian, cu atacurile la adresa opoziției, societății civile, presei și minorităților este foarte similară cu cea adoptată de Viktor Orban de mai bine de un deceniu.
Diferența este, a subliniat Japaridze, că spre deosebire de Georgia, Ungaria rămâne la adăpostul UE și al legilor europene.
Elene Khoshtaria, lidera partidului liberal de opoziție Droa și fostă ministră a integrării euro-atlantice, a declarat de asemenea că alegerile ar trebui privite mai degrabă ca un referendum pentru a afla dacă interesele oligarhice rusești care anexează tot mai mult statul georgian vor continua să prevaleze.
„Singura instituție independentă este cea a președintelui georgian, în mare parte formală”, a explicat Khoshtaria, citată de HVG. Orice altă instituție, a spus ea, sistemul judiciar, educația, mass-media și regulile electorale sunt la mila guvernului și a intereselor sale personale.
Liderii opoziției spun că sunt ținte ale atacurilor guvernului.
Înființat oficial pentru a investiga cazurile de corupție, biroul anticorupție nu a descoperit niciun abuz economic de când a fost înființat în urmă cu cinci ani, potrivit lui Alexander Kevkhishvili, expert principal în corupție la Transparency Georgia, citat de HVG.
Dimpotrivă, sunt în curs anchete de corupție împotriva fiecărui partid de opoziție și a liderilor acestora.
Din proprie experiență, președintele Lelo, Yaparidze, a explicat că a fost convocat de mai multe ori la biroul anticorupție pentru „interogatoriu”, iar într-unul dintre aceste interviuri i s-a spus direct că este liber să părăsească țara în speranța de a nu se mai întoarce, „oportunitate” la care el a răspuns un „nu” ferm, scrie HVG.
Ce spun sondajele
Alegerile din acest an vor fi proporționale, ceea ce înseamnă că cele 150 de locuri parlamentare vor fi distribuite în funcție de procentul de voturi obținut de fiecare partid. Un sondaj recent realizat de Edison Research pentru postul de televiziune Formula TV, orientat spre opoziție, arată că Visul Georgian va obține 34%, iar partidele de opoziție care trec pragul de 5% pentru reprezentarea în parlament ar aduna împreună 53%.
În schimb, un sondaj realizat în septembrie de Gorbi pentru canalul pro-guvernamental Imedi a acordat Visului Georgian un avans covârșitor, cu 59,5 %, preconizând că doar două coaliții de opoziție vor depăși pragul de 5%, totalizând 23,9%.
Un guvern are nevoie de 76 de voturi în Parlament – o majoritate simplă din cele 150 de locuri.
Atât Visul Georgian, cât și partidele de opoziție pro-occidentale ar avea nevoie de cel puțin 50% pentru a forma un guvern. Dar chiar dacă nu obțin 50% la urne, pot obține locuri de la partidele mai puțin populare care nu trec pragul de 5%, al căror sprijin va fi redistribuit proporțional.
Dacă nu obține o majoritate, cel mai mare partid va trebui să încerce un acord cu alte partide. Toate partidele de opoziție au exclus orice colaborare cu Visul Georgian.
Avertismentul Consiliului European
La ultimul summit UE, din 17 octombrie, liderii UE și-au reiterat profunda îngrijorare cu privire la direcția de acțiune a Georgiei, care „contravine valorilor și principiilor pe care se întemeiază UE și pune în pericol aderarea Georgiei la UE”.
În consecință, liderii au solicitat autorităților georgiene să adopte reforme democratice, cuprinzătoare și durabile și să se asigure că alegerile vor fi libere și corecte, în conformitate cu standardele internaționale, permițând accesul neîngrădit al observatorilor electorali internaționali și interni.
UE a anunțat de asemenea că este gata să sprijine poporul georgian pe calea sa europeană.
