„Moscova împinge Tiraspolul la provocări: „Testează reziliența sistemul nostru de securitate” – titrează jurnal.md într-un articol.

Provocările împotriva Republicii Moldova, puse la cale de Moscova prin intermediul regimului separatist de la Tiraspol, au drept scop testarea sistemului de securitate al Chișinăului, afirmă președintele Comisiei parlamentare Securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp care s-a referit la desfășurarea ilegală de activități militare în zona de securitate de către structurile de la Tiraspol, împreună cu Grupul Operativ al Trupelor Ruse.

 „Această acțiune are trei destinatari. În primul rând, Chișinăul ca să arate că nu controlează nimic. Aici aș face o paranteză. M-aș fi așteptat la o reacție mai dură din partea OSCE car eare un rol în formatul 5+2. Revenind la ce pot să facă transnistrenii, am văzut foarte bine la începutul războiului. Au făcut o serie de operațiuni sub steag fals. Ei fac proteste, blocări ale căilor de acces”, a comentat Andrei Curăraru, expert WatchDog în Politici de Securitate.

„Ori majoritate PAS, ori victorie a Rusiei în Moldova”- titrează într-un articol pentru Deutsche Welle, editorialistul Vitalie Călugăreanu, după publicarea celui mai recent sondaj de către Institul Republican Internațional  (IRI).

Maia Sandu se bucură în continuare de cea mai multă încredere din partea moldovenilor iar partidul PAS pe care l-a creat și care deține acum puterea în Moldova este lider în preferințele alegătorilor, potrivit sondajului făcut public ieri, cu 109 zile înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie.

Sperietorile și narațiunile propagandistice rusești au un efect invers, mai constată editorialistul. Pe măsură ce Rusia crește presiunea psihologică asupra moldovenilor prin metode hibride, aceștia sunt tot mai favorabili NATO,  care până în 2022 era o sperietoare electorală comodă în arsenalul partidelor pro-ruse, mai constată autorul articolului.

Sondajul arată că majoritatea circa 63% preferă ca Moldova să rămână în continuare neutră. Totuși, în cazul unui pericol iminent, majoritatea ar vrea să fie apărată de NATO, nu de Rusia.

„Doga, universalitate și identitate: caz despre cultură și antiromânism”- este titlul unui editorial semnat de analistul Anatol Țăranu și publicat de agenția de presă IPN. 

După moartea compozitorului, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, nu a ratat ocazia de a-l numi pe Eugen Doga „compozitor sovietic” și „reprezentant al culturii ruse”. Nimic nou sub soare. Este vechiul reflex imperial, când ceea ce a trăit în URSS trebuie obligatoriu să aparțină „marelui popor rus”- scrie Anatol Țăranu.

Gestul Mariei Zaharova nu este doar o gafă diplomatică sau o formulare nefericită: este o expresie a vechii practici imperiale de confiscare culturală.

Eugen Doga a fost moldovean prin geografie, dar român prin limbă, prin spirit și prin operă. Nu putem lăsa ca moștenirea sa să fie confiscată de imperii, de nostalgii sovietice sau de confuzii provinciale.

Într-o epocă în care marile valori par să se stingă, muzica lui Doga ne oferă un punct de sprijin și convingerea că frumusețea nu e niciodată apatridă. Ea vine dintr-un loc concret, dintr-un neam anume. Iar în cazul lui Doga, acel loc se numește România – în sens cultural, nu administrativ. În sens profund, nu birocratic.