Această nouă regulă antrenează, declară publicației ruse, sub protecția anonimatului, angajați ai editurii, o autocenzură.

Încă de la începutul invaziei Ucrainei, ei au fost îndemnați să reducă la minimum evocările la adresa Ucrainei, un lucru pe care autorii și editorii au început să-l facă încă de la prima invazie a Ucrainei, în 2014, potrivit sursei citate.

Acestora li s-a recomandat deja să scoată steagul ucrainean din pasaje în care se evocă, în manualele școlare, heraldica steagurilor naționale.

Această ștergere a Ucrainei și a menționării capitalei ucrainene Kiev din manuale de istorie nu este însă simplu de realizat. 

Unii editori încearcă să găsească formule prin care să desemneze Ucraina, fără să o numească în mod explicit atunci când se află în centrul unui eveniment istoric, însă unele pasaje sunt șterse pur și simplu de către superiorii lor.

”Este deosebit de problematic să editezi un manual care nu furnizează pur și simplu nicio informație despre o țară”, deplânge un salariat de la edtură.

”Un copil poate crește fără să știe nimic despre această țară și va fi mult mai susceptibil să creadă ceea ce se spune la televiziune”, avertizează el.

Asupra editurii Prosveșcenie se exercită presiuni atât de mari pentru că este cea mai importantă editură de manuale din Rusia.

Ea primește 80% dintre fondurile dedicate achiziționării de manuale școlare de la statul rus.

Redactarea impusă nu se oprește însă doar la Ucraina. După ce Moscova a interzis drept ”extremiste” unele rețele de socializare americane, ca Facebook sau Instagram, editorii sunt obligați să se asigure că acestea nu sunt menționate în lucrări, lucru valabil și pentru casa-mamă a Facebook, Meta.

Salarații editurii au fost îndemnați să șteargă din semnătura pe e-mail adresele conturilor pe aceste rețele de socializare.

Ei au fost avertizați că orice luare de poziție online împotriva războiului din Ucrana poate conduce la concedierea lor.