„Panul Trump”, o diversiune diplomatică rusească, comentează pe Veridica.md, analistul politic Ion Tăbârță. Conspirația diplomatică a rușilor, prin cele 28 de puncte americane, a avut drept scop ca Rusia, „cu mâinile” SUA, să obțină de la Ucraina, în schimbul unor garanții abstracte de securitate și a viitorului european, următoarele lucruri: cedarea completă a Donbasul (regiunile Donețk și Luhansk); reducerea dimensiunii armatei; renunțarea, prin modificarea constituției, la obiectivul aderării la NATO. Poziția Moscovei este ca, împreună cu Washingtonul, eliminând din ecuație statele europene, să convină asupra viitorului Ucrainei. Această abordare este alimentată parțial de abordarea tranzacțională a relațiilor internaționale de către administrația Trump. Pericolul pe care îl reprezintă acest mod de a pune capăt unui război constă în faptul că el încalcă flagrant normele dreptului internațional care au fost adoptate după Al Doilea Război Mondial. De fapt, este forma din secolul al XIX-lea de a încheia un conflict, când statele mari decid între ele soarta celor mai mici, deseori impunându-le condiții umilitoare. Pentru moment, conspirația diplomatică rusă a fost zădărnicită, dar Moscova încă o dată a trimis un semnal foarte clar pentru comunitatea internațională: ori pace în condițiile noastre, ori continuăm războiul. Cea ce înseamnă că Rusia nu are de gând să se oprească, iar orice garanții de pace și asigurări de securitate oferite de către Moscova trebuie considerate nule de către Europa.

O pace durabilă în Ucraina și Europa depinde inclusiv de retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului. Cotidianul reține declarația comisarei europene pentru securitate Kaja Kallas, care subliniază că retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, precum și din alte regiuni europene reprezintă un aspect esențial în negocierea unei păci durabile nu doar pentru Ucraina, ci pentru întregul continent european. Răspunzând la o întrebare legată de includerea în negocierile privind planul de pace pentru Ucraina a subiectului trupelor ruse staționate în regiunea transnistreană a R. Moldova, șefa diplomației Uniunii Europene a subliniat că tema este esențială pentru garantarea păcii pe termen lung în Europa. „Republica Moldova este unul dintre exemplele celor 19 țări pe care Rusia le-a atacat anterior, iar trupele ruse sunt încă prezente acolo. Dacă negociatorii doresc ca războiul să se oprească și să nu se extindă pe alte teritorii, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai invada vreodată și își va retrage trupele din regiunile Europei unde mai sunt prezente”, a spus Kaja Kallas. Ea a precizat că orice acord de pace durabil trebuie să includă și angajamente clare din partea Moscovei: „Este important să vedem ce anume concesionează Rusia și cum contribuie la o pace de durată nu doar în Ucraina, ci și în alte țări din regiune”. Înaltul Reprezentant a confirmat, de asemenea, că Uniunea Europeană își dorește ca Republica Moldova să participe la programul SAFE, dedicat consolidării securității și apărării statelor partenere. Totuși, Kallas a precizat că termenul-limită pentru aderarea la program a fost sfârșitul lunii noiembrie și nu există „depunerea unei solicitări din partea autorităților moldovene”, a menționat oficialul european.

Alegeri fără alegere” în stânga Nistrului: „Sheriff” păstrează controlul asupra regiunii, relatează Europa Liberă. În Transnistria au avut loc, duminică, 30 noiembrie, „alegeri” de toate nivelurile, inclusiv în sovietul suprem – pretinsul organ legislativ al regiunii separatiste – pe fondul unui dezinteres evident manifestat printr-o prezență la vot de numai 26%, față de aproape 28% de data trecută. Autoritățile constituționale și experți de la Chișinău vorbesc despre exercițiul din stânga Nistrului ca despre „un pretins proces de alegere fără o alegere” și „o sfidare la adresa suveranității”. Așa-numita comisie electorală centrală de la Tiraspol a publicat, luni la amiază, numele celor 33 de persoane care vor fi „deputați” în sovietul suprem. Printre aceștia sunt precedentul „spicher” transnistrean, Alexandr Korșunov; politologul Andrei Safonov; politiciana Galina Antiufeeva – soția generalului rus Alexandr Antiufeev, fost șef al securității transnistrene, care ulterior s-a numărat printre conducătorii „republicii populare Donețk” (DNR) – entitatea separatistă din Ucraina; Igor Buga – un fost ofițer al serviciului de informații militare din Rusia (GRU), și Andrei Mejinski, administratorul întreprinderii textile de la Tiraspol „Tirotex”. Într-un comentariu oferit Europei Libere, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a spus că exercițiul din stânga Nistrului din 30 noiembrie „nu a fost nici scrutin, nici măcar o imitație de scrutin, deoarece nu a avut nici intrigă, nici miză”. „Numele celor care se regăsesc în așa numitul soviet suprem este absolut irelevant, deoarece «Sheriff» rămâne acolo unde este, iar patronul holdingului ia toate deciziile în regiune”, a spus expertul. Rezumând, fostul vicepremier susține că „alegerile” din stânga Nistrului sunt „un non-subiect despre o non-alegere pentru un non-parlament într-un non-stat”.

Pretinsele alegeri din stânga Nistrului readuc tema reintegrării: Fără prezență informațională, propaganda domină, titrează Jurnal.md. Așa-numitele alegeri desfășurate recent în regiunea transnistreană readuc în prim-plan una dintre cele mai sensibile probleme ale Republicii Moldova: statutul regiunii în eventualitatea aderării la Uniunea Europeană. Prezența instituțională și informațională a autorităților de la Chișinău este redusă, ceea ce favorizează dominația mesajelor de propagandă rusească. Această situație alimentează distanțarea populației de procesele politice de la Chișinău și complică dialogul privind reintegrarea. Avocatul Alexandru Bot, a atras atenția asupra faptului că puterea reală din regiune nu se află în instituțiile formale, ci în structuri economice influente, precum holdingul Sheriff, ceea ce limitează atât transparența proceselor electorale, cât și capacitatea Chișinăului de a influența evoluțiile din regiune.

Kremlinul creează un nou proiect în Moldova – partidul „Pentru Țară”, transmite Infotag. Politologul Vitalii Andrievschi consideră că lansarea partidului „Pentru Țară”, condus de fostul primar al Basarabească, Valentin Cimpoieș, este un nou proiect al Kremlinului în Moldova. „În ultimele luni, presa pro-rusă din Moldova l-a promovat în mod neașteptat și activ pe Valentin Cimpoeș. Pentru mulți, acest lucru a părut ciudat: un fost primar al unui oraș mic primește atâta atenție, emisiuni, comentarii și publicații constante. De ce el? De ce acum? Astăzi, situația a devenit complet clară. Kremlinul are un nou proiect și un nou politician de promovat”. Potrivit analistului, acesta este un „nou proiect politic cu un vector predeterminat”. „În spatele discuțiilor despre „politică onestă” se află un scenariu familiar: vechile proiecte pro-ruse s-au epuizat; încrederea în Dodon, „șoriști” și socialiști scade; Kremlinul are nevoie de noi indicatoare și noi figuri pentru a-și relansa influența asupra electoratului moldovenesc. Așa au apărut în trecut zeci de partide pro-Kremlin - doar numele, sloganurile și fețele s-au schimbat. Vectorul, însă, a rămas neschimbat: încetinirea integrării europene, subminarea stabilității și destabilizarea Moldovei din interiaor”, a comentat Andrievschi. În opinia sa, „scopul proiectului este de a recâștiga votul alegătorilor dezamăgiți care i-au abandonat pe Dodon și Șor”. „Kremlinul nu renunță la influența sa; pur și simplu schimbă oamenii implicați. Povestea Cimpoeș este încă un exemplu al modului în care forțele externe încearcă să se amestece în politica internă a Moldovei, folosind „fețe noi” în scopuri vechi. Acum, că adevărata natură a ceea ce se întâmplă a devenit clară, societatea trebuie să evalueze cu atenție astfel de „inițiative” și să înțeleagă ale cui interese servesc cu adevărat”, a concluzionat Vitalii Andrievschi.