La o săptămână după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, președintele Joe Biden a fost întrebat dacă Statele Unite pot face față atât războiului din Ucraina, cât și noii crize din Orientul Mijlociu. Răspunsul a fost afirmativ. „Suntem Statele Unite ale Americii, pentru numele lui Dumnezeu”, a declarat el pentru CBS News, potrivit HotNews. 

Acum, unii oficiali ai administrației și diverși experți admit că Washingtonul a trebuit să facă alegeri dificile pentru a distrage atenția și resursele de la alte priorități de politică externă, cu scopul de a se concentra pe conflictul Israel-Hamas.

Iar sprijinul lui Biden pentru Israel a complicat, de asemenea, eforturile Statelor Unite de a construi relații în alte părți ale lumii.

„Mai mult decât orice altă criză, aceasta a expus limitele puterii SUA”, a declarat Comfort Ero, președinte și CEO al think tank-ului International Crisis Group, citat de Politico.

„7 octombrie a schimbat totul”, a declarat un alt înalt oficial al administrației pentru aceeași publicație. „Era evident că vom sprijini Israelul, asta nu se pune la îndoială. Președintele crede ferm în acest lucru. Dar apoi obiectivele au continuat să se schimbe, Bibi a continuat să se îndepărteze de un acord de încetare a focului. Și am fost puși într-o poziție imposibilă care ne-a distras atenția de la orice altceva”, a spus acesta.

În unele cazuri, atenția și resursele SUA au fost deturnate de la prioritățile administrației în Indo-Pacific, Europa și Africa. Apoi, abordarea Washingtonului i-a afectat poziția în relație cu țările pe care încearcă să le atragă de partea sa în conflictul cu Moscova și Beijingul.

„Răspunsul nostru la (războiul din) Ucraina a contribuit cu adevărat la restabilirea credibilității noastre globale după Trump”, a declarat oficialul administrației. „Și încă mai cred că ieșim pe plus, chiar și după ce s-a întâmplat în Gaza. Dar imaginea percepută este incontestabil mai amestecată acum”, a spus acesta.

Oficialul a declarat că acest lucru se datorează în mare parte furiei din unele părți ale lumii cu privire la sprijinul administrației Biden pentru ofensiva Israelului, în ciuda numărului tot mai mare de victime civile.

Efectul crizei din Orientul Mijlociu asupra Ucrainei

Trei înalți oficiali din domeniul apărării și securității din Europa de Est au susținut că criza din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Occidentului de la războiul din Ucraina, unde Rusia reușește avansuri teritoriale constante în ultimele luni.

„Ne dăm seama că Statele Unite nu pot face totul peste tot deodată, iar Orientul Mijlociu distrage cu siguranță atenția de la Ucraina”, a declarat unul dintre oficiali pentru Politico.

Oficialii ucraineni și alți analiști și-au exprimat de asemenea temerile că propriile planuri de pace ale Ucrainei sunt eclipsate de diplomația pe tema crizei din Orientul Mijlociu. Datele statistice au arătat, de asemenea, că Biden și-a redus retorica cu privire la războiul din Ucraina în lunile imediat următoare începerii războiului Israel-Hamas.

Administrația subliniază în mod regulat că a continuat să trimită miliarde de dolari în ajutor militar Ucrainei, în ciuda atenției acordate zonelor de conflict din alte părți, și că rămâne pe deplin angajată să ajute Kievul să se apere împotriva Rusiei. Administrația Biden a promovat, de asemenea, ajutorul pentru Ucraina legându-l de finanțarea Israelului.

Criza din Orientul Mijlociu a alimentat însă semnele de întrebare privind capacitatea SUA de a furniza simultan arme Israelului, Ucrainei și aliaților din Asia. Statele Unite și-au epuizat deja stocurile militare excedentare prin înarmarea Ucrainei în războiul acesteia împotriva Rusiei.

Dar furnizarea de ajutor militar și muniții Israelului pune și mai mult la încercare aceste rezerve, în timp ce marina americană consumă stocuri prețioase de rachete antiaeriene pentru a doborî rachetele lansate de militanții susținuți de Iran în Yemen, peste Marea Roșie.

Între timp, Rusia a profitat de criza din Gaza pentru a submina mesajele occidentale cu privire la războiul său din Ucraina, prezentând acest lucru ca pe o dovadă a standardelor duble occidentale.

„Aceste mesaje (pe care) propaganda rusă le transmite – că SUA pretind în mod ipocrit că îi pasă de viețile europenilor, dar nu și de viețile din Orientul Mijlociu – nu sunt adevărate, dar în mod clar rezonează foarte mult în Sudul global”, a declarat un al treilea oficial al administrației.

În cadrul unui summit al țărilor BRICS din 2023, Rusia a condamnat războiul din Gaza drept un eșec al politicii americane în Orientul Mijlociu, în ceea ce a fost considerat un avantaj pentru campania sa de a obține favoruri în țările din afara Occidentului.

Pivotul către Asia a fost amânat din nou

Oficialii americani care se ocupă de politica pentru Orientul Mijlociu, precum și analiștii regionali, sunt de acord că un acord de normalizare între Arabia Saudită și Israel este extrem de dificil de negociat pentru Riad, fără un plan privind crearea unui stat palestinian – o perspectivă pe care guvernul israelian a declarat în repetate rânduri că nu o va accepta.

Biden a promis, de asemenea, încă de la începutul administrației sale, să încerce să pună capăt războiului din Yemen, numind un emisar de rang înalt, pe Tim Lenderking, pentru a aborda această problemă în prima sa lună de mandat. Dar o pace permanentă în Yemen pare acum mai îndepărtată ca niciodată.

Administrația Biden a fost de asemenea nevoită să redirecționeze importante resurse militare, inclusiv grupuri de atac cu portavioane, din Indo-Pacific către Orientul Mijlociu. Iar acest lucru se întâmplă exact în momentul în care aliații SUA – Japonia, Coreea de Sud și Filipine încearcă să obțină mai mult sprijin american, ca un semnal către China.

„Pivotul către Asia a fost amânat din nou, iarăși”, a declarat ironic un oficial al administrației, cu referire la întârzierile repetate în acest sens.

Sprijinul SUA pentru Israel a afectat, de asemenea, reputația SUA în regiune, în timp ce concurează cu China pentru influență, în special în Malaezia și Indonezia, țări majoritar musulmane. Sondaje recente de opinie publică din aceste două țări arată că sprijinul pentru alinierea la SUA, ca alternativă la China, a scăzut de la 61% anul trecut la mai puțin de 50% anul acesta.

„Cu siguranță nu este o coincidență”, a declarat Michael Singh, director general la Washington Institute for Near East Policy. „Cred că putem spera că aceste tendințe se vor inversa atunci când praful se va așterne în Orientul Mijlociu. Din nefericire, praful nu dă semne de a se așeza – dimpotrivă”, a spus el.

Războaiele ignorate din Africa și problema drepturilor omului

Războiul civil din Sudan este probabil mai gravă criză umanitară din lume, cu aproximativ 25 de milioane de oameni în pragul foametei, cu toate acestea, oficialii americani care se ocupă de politica africană sunt nemulțumiți, în privat, că administrația Biden îi acordă doar o bucățică din atenția pe care o acordă Orientului Mijlociu.

Emiratele Arabe Unite furnizează arme uneia dintre taberele din conflict, Forțele de sprijin rapid, acuzate de genocid și epurare etnică. Unii analiști susțin că administrația Biden minimalizează rolul Emiratelor Arabe Unite în Sudan deoarece Washingtonul are nevoie de ajutorul său în criza din Orientul Mijlociu.

Alte zone de conflict care nu sunt luate în considerare sunt Somalia și estul Congo.

Mai mulți oficiali ai administrației au declarat de asemenea că războiul din Orientul Mijlociu a subminat efortul lui Biden de a restabili poziția de lider a Statelor Unite în domeniul drepturilor omului.

Organizațiile umanitare l-au criticat în mod repetat pe Biden pentru că nu a impus Israelului aceleași standarde de respectare a drepturilor omului, în special în ceea ce privește utilizarea armelor fabricate în SUA.

Iar baletul SUA în contextul crizei din Orientul Mijlociu a fost vizibil, Egiptul fiind un exemplu.

Cairo joacă un rol-cheie în eforturile conduse de SUA de a intermedia o încetare a focului și un acord privind ostaticii din Gaza, însă grupurile pentru drepturile omului îl acuză pe Biden că a relaxat presiunea asupra Egiptului, în ciuda problemelor grave ale guvernului de la Cairo.

În anii trecuți, administrația Biden a înghețat sute de milioane de dolari în ajutor militar pentru Egipt din cauza represiunii opoziției politice, a presei și a tratamentului aplicat prizonierilor politici.

Anul acesta, Casa Albă a revenit asupra poziției și a acordat Egiptului 1,3 miliarde de dolari reprezentând ajutor militar, afirmând că decizia „este importantă pentru promovarea păcii regionale și a contribuțiilor specifice și continue ale Egiptului la prioritățile de securitate națională ale SUA”.