Criza refugiaților se menține în topul subiectelor care interesează politicienii și presa din Europa, situația fiind complicată de avertismentele Ankarei că ia în calcul ruperea acordului cu UE dacă nu este ridicat regimul vizelor pentru cetățenii turci. Publicația grecească Proto Thema titrează că „Turcia ne face un plan B în problema refugiaților” și arată că în cazul prăbușirii acordului cu Erdoğan, Europa ar avea un plan de rezervă ce prevede – citez – transformarea Greciei în Turcia, adică într-o zonă în care vor fi create structuri permanente pentru refugiați similare celor de la granițele Turciei cu Siria, inclusiv cu transferarea unor sume mai mari de bani către Atena pentru ca celelalte țări europene să fie scutite de „stresul” Erdoğan”.

În estul Europei, presa atrage atenția asupra a două focare de tensiune, unul în regiunea separatistă transnistreană iar altul în răsăritul Ucrainei. Sub titlul„Separatiștii și rușii organizează noi exerciții în Moldova”, The New York Times arată că unități speciale mixte ruso-transnistrene au luat parte la exerciții anti-teroriste la sud de capitala separatistă Tiraspol. Localnicii au fost avertizați despre simularea unor incidente din viața reală. Iar portalul Infotag din Republica Moldova amintește că este a doua oară în această lună când au loc aplicații militare comune.

Și în estul Ucrainei, situația rămâne tensionată după ce Rusia a acuzat recent Kievul de acțiuni teroriste în Crimeea. Gazeta Wyborcza comentează, sub titlul „Rușii reaprind Donbasul” că Moscova știe că versiunea ei asupra incidentului nu este acceptată de comunitatea internațională și acum „se gândește cum să pedepsească Ucraina pentru presupusul atac diversionist recent din Crimeea”. Ziarul Korrespondent scrie că OSCE nu va trimite observatori în Crimeea pentru a monitoriza alegerile parlamentare ruse din 18 septembrie 2016. Și, mai menționează sursa citată, președintele Kazahstanului i-a spus omologului rus că a avut o discuție cu președintele Ucrainei și că acesta s-a declarat pregătit să adopte o lege cu privire la un statut special pentru regiunea Donbas. Între timp, Ucraina se pregătește să marcheze peste o săptămână 25 de ani de la proclamarea ca stat independent. „Ucrainenii știu bine cât de scump poate să coste independența unui stat”, scrie Diario de Noticias, și comentează – citez – că „În 1991, independența a fost dobândită aproape pașnic. Factura a venit cu o întârziere de un sfert de secol, prin ocuparea perfidă de către Rusia lui Putin a Republicii Autonome Crimeea, care face parte din teritoriul suveran al Ucrainei și prin capturarea de către grupări separatiste finanțate de Kremlin a unei părți a teritoriului din regiunile Lugansk și Donețk din Ucraina”.

Și tot privind înapoi în istorie, presa internațională amintește că după mai bine de 70 de ani, forțele rusești se întorc în Iran. The Telegraph scrie că „În toiul celui de al Doilea Război Mondial, Rusia s-a aliat cu Marea Britanie și au invadat Iranul pentru a răsturna de la putere un șah germanofil. Pentru prima oară după acea operațiune din 1941, forțele rusești s-au întors în Iran, de data aceasta sub forma avioanelor de luptă care lovesc ținte din Siria”. Și comentează publicația citată că „Nicicând de la revoluția din 1979 nu a mai permis Iranul unei puteri străine să desfășoare operațiuni militare de pe teritoriul său. Prezența bombardierelor constituie o demonstrație clară a alianței dintre Rusia și Iran, în contextul luptei lor pentru menținerea regimului Bashar al-Assad în Siria”.