Drept consecință, au secat 40 de kilometri din albia naturală a râului Camenca, cea care pe paralela cu Prut găzduia păsări care eclozau și probabil cea mai mare zonă umedă din regiunea de nord-vest a țării. Iar zonele umede aduc multiple servicii societății, care fie că erau neglijate, fie neconștientizate pe deplin.

„Acest canal în timp a adus mai mult prejudicii decât beneficii ecosistemelor create în zona de luncă a râului Prut și a afluentului său Camenca, prin dispariția speciilor de ierburi, arbori. S-au uscat toate heleșteiele, bălțile care se formau pe o lățime de 2-3 km între râul Prut și Camenca. Asta este și efectul negativ al acțiunilor antropogene, care au provocat dezastrul dat pe care îl avem acum”, subliniază Marian Țărnă, vicepreședintele raionului Glodeni.

După anii ’90, pe râul Camenca s-au construit bazine de acumulare pentru piscicultură, creșterea animalelor domestice, cu o suprafață totală de peste 20-30 ha.

La toate aceste intervenții ale omului se adaugă și efectele schimbării climei, care devine tot mai imprevizibilă și cu efect pronunțat din cauza rezilienței scăzute ca rezultat al dereglării hidrologice, adică secării râului cu bălțile sale.

În 2022, PNUD va demara un proiect, finanțat de Facilitatea Globală de Mediu și cu contribuții din partea autorităților naționale, care își propune să revitalizeze cursul natural al râului și să readucă viața pentru diversitatea biologică de pe teritoriul rezervației Pădurea Domnească.

De la zonă de luncă la semi-deșert

„Importanța reabilitării cursului vechi al râului Camenca este primordială pentru a aduce apele de suprafață la normalitate, deoarece în zona localităților Cuhnești, Balatina, Bisericani a dispărut apa din fântânile de mină. Calitatea apei este proastă, nu este bună pentru consum și chiar pe alocuri a dispărut din fântâni”, susține Marian Țărnă, vicepreședintele raionului Glodeni.

De câștigat ar avea în primul rând sătenii din cele 14 localități.

Oamenii sunt de acord că revenirea la cursul firesc al râului, cel creat și ajustat de natură, e unica soluție: „În urma discuțiilor cu localnicii, toți sunt de părere că ar fi bine să revină râul Camenca în albia pe care a avut-o, deoarece știm că condițiile climaterice în ultima perioadă nu mai sunt așa de dure, referitor la inundații. Avem și barajul Costești care reglează deversările râului Prut și deja s-a creat o situație de semi-pustiu în cursul vechi al râulețului Camenca, și am pierdut armonia pentru conservarea biodiversității și ecosistemelor din luncă”, spune Marian Țărnă.

„Eu de 87 de ani trăiesc aici și inundații au fost în anii ‘55 și nu a fost mare lucru. Inundații pot să fie oricum. Dunărea dacă se ridică, inundă tot în calea sa. Înainte pe Camenca era apă toată vremea. Toată vremea era apă pentru păsări, pentru vite. Era stuf. Dar acum nu a rămas nimic. Au închis la Balatina canalul. La Bisericani nu e apă. La Cuhnești nu e apă. La Domneasca nu e apă. Apă nu e deloc. Uitați-vă, s-a uscat tot aici. Totul e uscat. Mai sunt niște izvoare care din pământ mai dau. Trebuie de dat drumul apei să curgă cum a curs înainte”, spune Anatolie Hangiuc, care trăiește pe malul râului Camenca de când se ține minte, în satul Moara Domnească.

Acolo unde cândva era zonă de luncă, acum pasc caprele, e mâhnit moș Anatolie, care speră să aibă zile să își vadă satul natal ca odinioară: cu heleșteie, stuf, vegetație și faună.

„Dacă nu plouă, s-a gătit și aici”

Oamenii au făcut gropi speciale în care se adună măcar puțină apă din niște izvoare care abia picură și se acumulează apă de ploaie, pentru a adăpa animalele.

Pe Valeriu Cecan și Eugeniu Țurcan i-am găsit cu cireada la pășunat în albia veche a râului Camenca. Chiar dacă acum vitele se răcoreau în apa acumulată într-o baltă în urma ploilor, ei ne spun că în câteva zile aici nu va mai fi apă. Va fi mai complicat. În Balatina mai au o sursă de apă la nisipăria veche, acolo unde pot adăpa vitele când ploile lipsesc. Restul satelor duc vitele tocmai la Prut, ne spun ei. Își amintesc cum în locul în care stau acum așezați, pe vremuri apa ajungea la gât, iar în locul vacilor erau lebede, păsări și rațe sălbatice, pești… și acum totul e pustiu.

„Locuitorii aveau apă îndestulată. Mai aveau și unele mlaștini din zonă îndestulate cu apă, era o floră și o faună deosebită. Acum însă, din păcate toate au secat, este ceva strigător la cer. Oamenii sunt indignați, căci în urma acestor schimbări au de suferit acum”, spune Angela Ceban, primara comunei Cuhnești.

Devierea cursului natural al râului – catastrofă ecologică

Reabilitatea cursului natural al râului Camenca ar contribui la revenirea speciilor de păsări care poposeau anual în zona umedă, precum lebede, rațe, gâște, bâtlani. Peisajul pitoresc, râul curgând de-a lungul lanțurilor dispersate de toltre, sunt premise pentru dezvoltarea turismului rural – un venit real pentru populația locală și impulsionare spre dezvoltare.

„Beneficiile vor fi foarte mari, populația nu va suferi și sperăm spre o dezvoltare a turismului. Dar dacă nu este apă, nimic nu este. Și faună și păsări, lebede erau aici primăvara, toamna, dar acum nimic nu este”, conchide primara de Cuhnești.

Ion Carauș este membru al biroului de vânători din comuna Glodeni și își amintește că a decis să se stabilească de pe malul Nistrului pe cel al Prutului, fiind frapat de frumusețile locului: „Prima dată când am tras cu privirea pe valea aceasta, am rămas fără cuvinte. Era o vale plină cu ape, cu un ecosistem foarte diversificat, cu tot felul de păsări, o frumusețe… și am rămas... Au mai trecut anii, omul s-a implicat și zona aceasta a rămas o catastrofă ecologică. De câțiva ani de zile, noi nu mai avem apă”.

Secarea albiei face ravagii în ecosistem, colacul de salvare fiind râul Prut, din apropiere: „Ecosistemul a pierdut din amploarea sa. Nu mai este aceeași pasăre, aceeași faună. Oglinzile apelor erau curate, acum e stufăriș. S-au înmulțit dăunătorii, numai cu ei acum luptăm. Altceva nu avem”, afirmă Ion Carauș.

Și peștele, care era din abundență, a dispărut, iar gâștele nu mai fac zarvă pe baltă: „Balta îi hrănea pe toți. Nu mai umbla nimeni să cumpere un pește. Încet-încet, zona aceasta moare. Aici erau gâște, oamenii țineau păsări, acum nu este apă și oamenii nu țin nimic. Era aici totul alb de gâște. Nu a mai rămas nimic”, spune Ion Carauș. Acum, în regiune „bântuie” doar șacalii și vulpile.

„Îmi aduc aminte că mama îmi povestea, că venea de la colhoz, de la deal de la lucru, lua năvodul, îl punea în baltă și scotea două-trei kilograme de pește, se ducea acasă, dar deja ceaunul stătea pe foc și făcea zeamă. Acum pește este doar în iazurile artificiale. Zona era un colț de rai”, își amintește și Gheorghe Barancea, locuitor al satului Movileni.

Fără apă, Pădurea Domnească este o „zonă moartă”

Râul Camenca intră în zona Rezervației Naturale Pădurea Domnească, în apropierea satului Balatina, curge paralel cu râul Prut până în Valea Rusului, unde este gura de vărsare, pe o distanță de aproximativ 40 km. În zona paralelismului Camenca-Prut, era și zona de luncă, grav afectată de canalul care a redirecționat cursul apei.

„An de an, eu lucrez din ‘93 la Pădurea Domnească, aici erau gârle pline cu apă. Acum am ajuns în 2021 când râul Camenca de la satul Balatina este complet desecat. Mai este apă în unele regiuni unde există izvoare”, afirmă Serghei Bucătari, vicedirector al Rezervației Pădurea Domnească.

În zona Rezervației, situată în Lunca Prutului, erau trei grupuri principale de arborete: Stejăret, Plopiș și Sălciș. „Sălcișurile acum în mare parte se usucă, a coborât nivelul apelor freatice și crește salinitatea în sol. Concomitent merge substituirea lor cu specii agresive ca arțarul american sau specii pe care le introducem noi. Este important de adus înapoi apa în luncă, nu doar pentru pădure, dar și pentru sate și pentru populație”, afirmă Serghei Bucătari.

Revenirea la starea naturală a râului ar putea însemna renașterea luncii

Râul Camenca, care face parte din districtul bazinului hidrografic Dunărea-Prut-Marea Neagră, este într-o stare deplorabilă, susține și Radu Cazacu, Director adjunct al Agenției „Apele Moldovei”: „Râul Camenca este un râu poluat, sunt multe gunoiști neautorizate, deversări ale apelor uzate și toate acestea au influențat negativ asupra calității apei. Sperăm că dacă vom reabilita cursul natural, acest râu își va căpăta posibilitățile de epurare naturală a apelor”.

Radu Cazacu crede că zona de luncă ar putea renaște: „Asta ne arată și practica internațională, că odată cu revitalizarea acestor râuri, se întoarce și biodiversitatea. Aceleași păsări, pești, etc.”