Forfota electorală a început fără mari surprize, potrivit Jurnalului de Chișinău. 16 formațiuni politice și-au depus actele la Comisia Electorală Centrală. Listele de candidați nu conțin mari surprize, observă publicația. Potrivit experților, cele mai impunătoare componențe le-au afișat partidele care se găsesc la guvernare și care sunt prezente în Parlament, iar partidele extraparlamentare sunt mai văduvite de personalități care ar fi cunoscute și care ar putea spune multe pentru alegătorul simplu.

Comentatorul Mircea V. Ciobanu scrie în Jurnal de Chișinău că nu trebuie să căutăm politicieni ideali. Ei nu există. E nevoie de o discernere a calităților. Totodată autorul atenționează că visul alegătorilor de pe câmpul european riscă să se spargă de stâncile subacvatice ale asiaticilor, mult mai agresivi, mai perfizi și mai insistenți. E posibilă scufundarea pe multă vreme în mocirla estică, din care pe an ce trece ne va fi tot mai greu să ieșim, mai avertizează comentatorul. Totodată el subliniază că vina nu va fi a alegătorului indiferent, ci exclusiva a politicienilor care au compromis ideea.

În Ziarul Național, comentatorul Nicolae Negru aduce exemplul alegerilor din Letonia, care a luat agresiunea rusă în serios și, chiar dacă letonii și-au dorit o schimbare, s-au văzut nevoiți să o amâne pentru vremuri mai sigure, iar rezultatele alegerilor de sâmbătă sunt favorabile partidelor din fosta coaliție de guvernământ. Teama letonilor de ruși se manifestă nu doar în rezultatele alegerilor, ci și în sporirea drastică a bugetului pentru apărare. Mobilizarea lor în fața primejdiei ruse este totală. La noi, dimpotrivă, în loc de mobilizare se aud strigăte isterice de demobilizare. Dar neparticiparea la vot sau anularea buletinelor ar netezi drumul la guvernare partidelor care promit anularea Acordului de Asociere cu UE, atenționează autorul.

Timpul susține că Ziua vinului descrie perfect societatea noastră actuală. Jurnalista Ana Gherciu scrie că a văzut producători de vin care s-au întors cu fața la UE mai mult ca niciodată, care se concentrează pe piața autohtonă și alții care tânjesc după cea rusească; că au fost mărci noi cu idei proaspete, moderne și „mamuți” cu reputație și imagine deja puternică, care nu vor să schimbe nimic; a asistat la master class-uri unde vorbitorii de rusă acopereau vocea prezentatorului, erau oameni care se îmbulzeau după mâncare și alții care erau nerăbdători să cunoască noii producători. Totodată autoarea observă schimbări în bine. Învățăm să apreciem calitatea și frumosul, ceea ce ne-a luat ceva timp, conchide Timpul.