Pentru prima dată Ziua Mondială a BPOC a fost organizată în anul 2002 de către Inițiativa Globală pentru boala pulmonară obstructivă cronică (GOLD) în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății și grupurile de pacienți cu BPOC din întreaga lume.

Tematica evenimentului din acest an este „Plămâni sănătoși – mai importanți ca niciodată” și subliniază faptul că povara BPOC nu a dispărut, îndeosebi în perioada pandemiei COVID -19.

BPOC este o maladie ce afectează plămânii, simptomele de bază ale acesteia fiind dispneea, tusea și eliminarea sputei. Pe cât de cronică și gravă este boala, pe atât de eficient poate fi prevenită și tratată aceasta.

Cel mai frecvent factor de risc pentru declanșarea BPOC la nivel mondial constituie fumatul. De asemenea, boala poate fi cauzată și de expunerea îndelungată la pulberi industriali, noxe chimice, fumul produs de arderea combustibilului biologic (cărbune, lemn, gunoi de grajd), combinată cu factori individuali, inclusiv cei care influențează creșterea plămânilor în copilărie și unii factori genetici.

În prezent, această afecțiune este a treia cauză de deces la nivel global, provocând circa 3,23 milioane de decese în 2019. Peste 80% din aceste decese au avut loc în țări cu venituri mici și mijlocii. Se estimează, că în următorii 40 de ani, către a.2060 pot fi atinse cifre de peste 5,4 milioane decese anual cauzate de BPOC, condiționate de creșterea prevalenței fumatului în țările cu venituri mici și medii, și a îmbătrânirii populației în țările cu venituri ridicate.

La nivel global circa 210 milioane de persoane suferă de BPOC. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din 10 adulții cu vârsta peste 40 de ani trăiește cu BPOC. De menționat, că mai puțin de jumătate dintre persoanele cu BPOC sunt diagnosticate, iar jumătate dintre cei diagnosticați au vârsta peste 65 de ani. 

În Republica Moldova mortalitatea cauzată de bolile respiratorii are o tendință de descreștere lentă – numărul de decese a scăzut de la 64,7 la 100 000 de locuitori în 2009 la 46,4 în 2020, totuși rata standardizată a mortalității depășește cu mult media europeană (UE-27: 42,02 decese la 100000)^[1]. Bolile respiratorii cronice sunt atribuite în principal bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC) și astmului bronșic, pentru care ratele standardizate de deces sunt pe locul al doilea în Europa.

Actualmente, nu există un remediu pentru BPOC, dar diagnosticul și tratamentul precoce sunt importante pentru a încetini progresia simptomelor și pentru a reduce riscul lor de apariție.

Iată ce poate face o persoană diagnosticată cu BPOC pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate și a ține boala sub control:

– Renunțarea la fumat: persoanelor cu BPOC ar trebui să li se ofere sprijin pentru a renunța la fumat;

– Practicarea exercițiilor fizice regulate;

– Vaccinarea împotriva pneumoniei, gripei și coronavirusului de tip nou.

Reducerea poverii bolii pulmonare obstructive cronice este inclus în Planul de acțiune global al OMS pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (BNT) și în Agenda 2030 a Națiunilor Unite pentru dezvoltare durabilă.

Totodată, reducerea expunerii la fumul de tutun este importantă atât pentru prevenirea primară a BPOC, cât și pentru gestionarea bolii. OMS/Europa își propune să sprijine statele membre în eforturile lor de a reduce morbiditatea, dizabilitatea și mortalitate prematură cauzate de bolile respiratorii cronice.