• Doamnă ambasadoare Marjut Akola, Finlanda este membră a Uniunii Europene de 26 de ani. Cum s-a schimbat țara dvs în această perioadă de când este membră a familiei europene?
  

Finlanda a aderat la UE în 1995, pentru că atunci noi am simțit că fiind o țară mică era foarte important să lucrăm împreună și facem parte dintr-un grup mai mare de țări. De asemenea, pentru țara noastră mică și orientată spre exporturi era foarte important să colaborăm, să avem libertatea de circulație, o piață de desfacere mare. Și toate acestea au dus la rezultate vizibile și tangibile. Vorbind despre beneficii, poporul finlandez astăzi poate munci, studia și călătoria în toată Uniunea Europeană, companiile finlandeze au devenit internaționale, având acces la o piață de 500 de milioane de consumatori și la o piață foarte mare de investiții. După aderarea la UE, Finlanda și-a consolidat și reziliența și acum Finlanda are o influență mult mai mare decât putea să aibă înainte de aderarea la UE. 

• Suntem acum în perioada când marcăm Zilele Europene, mai mult online în ultimii doi ani, din cauza pandemiei. Povestiți-ne cum sunt sărbătorite aceste zile în Finlanda, nu doar acum în timp de pandemie.

În Finlanda sunt organizate diverse evenimente prilejuite de Ziua Europei. Bineînțeles că pandemia a influențat acum modul în care se desfășoară aceste evenimente, însă esența a rămas aceeași. De exemplu, se organizează foarte multe dezbateri academice. Anul acesta subiectul dezbaterilor este viitorul Europei, provocările cu care se confruntă Europa. Un alt subiect a fost cum să construiești o carieră în cadrul instituțiilor Uniunii Europene. Există și un program cultural, în acest an vor fi concerte live susținute de artiști rap și comedianți de stand-up.

• La cea mai recentă președinție prin rotație a Consiliului Uniunii Europene pe care a deținut-o țara dvs, autoritățile de la Helsinki s-au axat inclusiv pe statul de drept. Din experiența Finlandei, cât de mult contează respectarea statului de drept, o noțiune despre care vorbim frecvent în Republica Moldova, dar încă nu am reușit poate să o înțelegem pe deplin?

Este un aspect foarte important pentru Finlanda. Pe parcursul președinției deținute în 2019, statul de drept a fost cea mai importantă prioritate. Din 1970, de când Finlanda a devenit independentă, democrația finlandeză s-a bazat pe supremația legii. Pe parcursul pandemiei am avut, de fapt, un exemplu foarte clar despre cum  funcționează supremația legii și drepturile omului, pentru că în Finlanda toate restricțiile au fost recomandări, dar toate au fost onorate datorită convingerilor noastre pentru necesitatea respectarea drepturilor fundamentale. Pe parcursul întregii pandemii, restricțiile au fost doar cu titlu de recomandare. Noi credem profund în valorile comune, în egalitatea între femei și bărbați, în eficiența instituțiilor. Toate aceste convingeri reprezintă baza pentru stabilitatea socială și securitatea internă a țării, lucruri pentru care Finlanda este recunoscută.

• Înainte de a discuta despre relațiile bilaterale, aș vrea să le mai vorbim un pic radioascultătorilor noștri despre Finlanda. Țara dvs este condusă Sanna Marin, care a devenit cel mai tânăr prim-ministru în funcție din lume, la 34 de ani, în 2019. Care este atitudinea cetățenilor?
  

Sigur că suntem foarte mândri de faptul că noi aveam cea mai tânără femeie prim-ministru. Dar nu este prima doamnă prim-ministru din istoria Finlandei. În Finlanda pentru prima oară o doamnă a deținut funcția de prim-ministru în 2003. Iar în anul 2000 am avut prima femeie președinte. Îmi amintesc foarte bine acel moment, a fost o mare victorie pentru noi, femeile.

• Care sunt obiectivele pe care le țintește guvernul dvs în relația cu cetățenii?
  

Misiunea cheie este să creeze o societate incluzivă care să asigure o sustenabilitate socială, economică și ecologică. În acest moment ne confruntăm cu un șir de provocări legate de schimbările climatice, globalizare, urbanizare, îmbătrânirea populației, dar și digitalizarea care comportă și riscuri pe lângă avantaje. Pentru a soluționa toate aceste îngrijorări avem nevoie de  politici, astfel încât oamenii să se simtă în siguranță și să aibă o speranță pentru un viitor mai bun. În acest sens, un exemplu bun este modelul nordic de dezvoltare. Sper că noi putem să realizăm acest obiectiv de a nu lăsa pe nimeni în urmă.

• Cum este gestionată pandemia de COVID-19 în Finlanda?

Da, Finlanda a gestionat pandemia foarte bine și noi nu ne-am confruntat cu al treilea val al infecțiilor și sunt mai multe motive. Primul motiv este că autoritățile, de la începutul pandemiei, au luat lucrurile în serios și au reacționat respectiv. Al doilea motiv a fost că finlandezii odată ce există niște reguli sau recomandări le respectă. În al treilea rând, mass-media au fost foarte active în diseminarea și transmiterea informațiilor. Noi avem și un nivel foarte bun de reziliență și acest fapt se datorează inclusiv și istoriei noastre. Am trecut prin două războaie și de acolo am păstrat aceste abilități de a face față dificultăților. Mai este și un alt aspect: sistemul de sănătate finlandez, care a avut capacități foarte bune de testare. Noi am fost foarte eficienți și în urmărirea infectărilor. Sistemul de sănătate din Finlanda este destul de vast și avem suficiente unități de terapie intensivă. Mai este și aspectul digitalizării foarte înalte, de aceea pentru finlandezi nu a fost deloc o problemă să facă această tranziție de la prezența fizică la studii și muncă la activități la distanță. Pe parcursul pandemiei, pentru finlandezii nu a fost deloc complicat să mențină distanța fizică de trei metri, pentru că nouă, finlandezilor ne place foarte mult intimitatea și spațiul personal.

• De altfel, doamnă ambasadoare, sistemul de educație și cel sanitar au constituit pilonii reconstrucției Finlandei după al Doilea Război Mondial. De altfel, și astăzi sistemul de educație finlandez e considerat unul de succes. Care e filozofia sistemului de educație din Finlanda?

 Finlanda este considerată țara cu unul dintre cele mai bune sisteme de învățământ și asta pentru că educația pentru țara noastră este prioritatea nr.1. Noi investim mulți bani în învățământ. Procentul fondurilor publice din PIB alocate învățământului constituie 11%. Este foarte important și rolul pe care-l au cadrele didactice. Toți profesorii noștri sunt bine instruiți, cu grade de magistru, participă cu regularitate la cursuri de perfecționare. Este o profesie foarte apreciată. Și profesorii au posibilitatea de a alege metodele de predare. În Finlanda, ideea principală este că profesorul trebuie să fie ca un fel de ghid, să încurajeze elevii să caute informații, să-și dezvolte gândirea critică, capacități de soluționare a problemelor.

• Vorbind despre relațiile bilaterale, cam două mii de kilometri despart Chișinăul de Helsinki, totuși ce relații comerciale există între cele două părți?

Aș spune că avem relații comerciale stabile, însă volumul schimburilor financiare nu este atât de mare. De exemplu, anul trecut, exporturile Finlandei către Republica Moldova au constituit 7 milioane de euro. Iar Finlanda a importat produse în valoare de trei milioane de euro. În acest domeniu este mult spațiu pentru dezvoltare. Finlandezii importă din Republica Moldova produse agricole, vinuri, iar Finlanda exportă aici diferite tipuri de aparate.

• Cât de atent urmărește Helsinki evoluțiile politice de la Chișinău?

Ministerul Afacerilor Externe din Finlanda are un interes destul de mare și urmărește îndeaproape ce se întâmplă în Republica Moldova, pentru că face parte din regiunea de care e interesată Finlanda. Mass-media relatează și despre cele mai importante evenimente care au loc la Chișinău.

• Ce credeți că ar putea prelua societatea din Republica Moldova de la cea din Finlanda?
  

Aș vrea să subliniez două concepte: viziunea comună și consensul. Încă în anii 1920 Finlanda era o țară săracă, agricolă, însă lucrurile au evoluat. Noi ne-am schimbat și am devenit o țară digitalizată, inovativă cu o industrie bine dezvoltată și un stat prosper. Cheia acestor transformări a fost că a existat o viziune comună între partide, în societate în general. De asemenea, consider că cele două războaie prin care a trecut Finlanda în anii 1940 ne-au făcut mai puternici, anume din perspective acelei viziuni comune.

• Excelență, aș vrea să finalizăm interviul nostru într-o notă optimistă. Pentru al patrulea an consecutiv, Finlanda a fost desemnată cea mai fericită țară din lume, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite. Spuneți-ne ce îi face pe finlandezi fericiți și cum mențin ei această stare?

Acest concept de fericire e foarte cuprinzător și sunt foarte multe motive care stau în  spatele acestei fericiri. Elementul de bază ar fi buna guvernare, pentru că noi ne considerăm printre cele mai bune guvernări din lume. Aici e vorba și despre independența legislativă și despre numărul de femei în Parlament. Un alt motiv este faptul că societatea finlandeză este foarte transparentă și foarte deschisă, cu acces foarte mare la diverse informații, chiar și cu despre practicile guvernamentale, în mass-media și pe rețelele sociale. Și toate acestea duc la stabilitate în țară. Finlanda este o țară stabilă. Aș mai vrea să mai adaug aspectul încrederii. Acesta ar fi cel mai pertinent motiv pentru că noi avem încredere unii în ceilalți, în vecini, în politicieni, în mass-media. Sunt date care spun că 85 la sută dintre finlandezi au spus că au încredere în conaționalii lor. Aș vrea să mai menționez nivelul înalt de viață. Apoi este un nivel foarte înalt de egalitate între femei și bărbați, ceea ce înseamnă că femeile și bărbații sunt egali atât acasă, cât și la serviciu și bineînțeles există șanse egale pentru accesul la educație.