Datele acestei vizite nu au fost anunțate, dar potrivit RBC-Ucraina președintele ucrainean va susține pe 25 septembrie un discurs în fața Adunării Generale a ONU, la o zi după ce și Biden își va susține discursul în ziua inaugurală a sesiunii acestei adunări, scrie Agerpres. 

Nu au fost anunțate public nici detalii ale „planului de victorie” gândit de Zelenski și pe care acesta îl va prezenta de asemenea celor doi posibili succesori ai lui Biden, democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump. Planul ar consta într-un „set de soluții interconectate care vor oferi Ucrainei suficientă putere, suficiente lucruri pentru a aduce acest război pe calea păcii”, a spus Zelenski, care și-a denumit inițiativa de asemenea ca planul „4+1”.

Astfel, primul punct are în vedere stabilirea rolului Ucrainei în arhitectura de securitate globală, al doilea este un pachet de măsuri care vor căuta să forțeze Rusia să încheie războiul prin negocieri, al treilea reprezintă componenta de sprijin economic pentru Ucraina, iar punctul suplimentar privește perioada postbelică.

Zelenski dorește să-și susțină acest plan cu argumentul a ceea ce consideră a fi succesul ofensivei lansate de armata sa pe 6 august în provincia rusă de graniță Kursk. Trupele ucrainene au pătruns acolo câteva zeci de kilometri în interiorul teritoriului rus și au ocupat circa o sută de localități. Armata rusă a trimis între timp întăriri și a stabilizat acest nou front, unde a lansat săptămâna trecută o contraofensivă în care susține că a recuperat până luni 12 localități.

Lipsa detaliilor despre conținutul acestui „plan de victorie” a alimentat speculațiile. De pildă, cotidianul german Bild a scris că planul ar cuprinde și posibilitatea înghețării conflictului, idee între timp dezmințită ferm de Kiev. Propunerile pe care Zelenski le va prezenta Statelor Unite „în mod categoric vor consolida, nu vor slăbi Ucraina și combatanții” săi, a reacționat un purtător de cuvânt al MAE ucrainean după relatarea din Bild.

Dar cererea de a fi ridicate restricțiile asupra folosirii de către Ucraina a rachetelor occidentale cu rază lungă de acțiune pentru lovituri asupra unor ținte în interiorul Rusiei, ca soluție tactică în încercarea de a opri înaintarea armatei ruse pe frontul din estul Ucrainei, pare să fie însă o componentă a planului, Zelenski insistând constant în ultima vreme asupra acestei cereri. Președintele ucrainean dorește în special lovirea aerodromurilor ruse de unde operează avioanele ce lansează bombele ghidate cu planare, o armă cu mare putere distructivă folosită de armata rusă împotriva pozițiilor ucrainene pe frontul din interiorul Ucrainei.

Cererea lui Zelenski a fost discutată vineri la Casa Albă de președintele american Joe Biden și premierul britanic Keir Starmer, fără a fi anunțată public o decizie.

Anterior, președintele rus Vladimir Putin avertizase că o decizie favorabilă solicitării Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete occidentale ar însemna implicarea directă a țărilor NATO în conflictul din Ucraina. El a sesizat faptul că în această chestiune nu este vorba despre autorizarea Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă de acțiune, Putin afirmând că armata ucraineană nu are capacitatea tehnică de a folosi singură aceste rachete ce pot fi lansate asupra teritoriului rus numai pe baza datelor transmise de sateliții americani sau europeni și pot fi programate către țintă numai cu ajutorul militarilor din țările care furnizează aceste sisteme.

După ce va discuta cu Biden și cu cei doi posibili succesori ai acestuia la Casa Albă, președintele ucrainean va participa la Adunarea Generală a ONU, unde va căuta să obțină cât mai mult sprijin din partea țărilor Sudului Global pentru un doilea „summit pentru pace”, adică o nouă reuniune în continuarea celei căreia Ucraina i-a dat acest nume și s-a desfășurat la jumătatea lunii iunie în Elveția. Participanții au abordat condițiile în care Ucraina ar accepta încheierea unei păci cu Rusia, care nu a fost invitată la acea conferință, dar potrivit lui Zelenski ar putea fi invitată la următoarea. El dorește în special ca puteri apropiate Moscovei, precum China și India, să exercite presiuni asupra acesteia pentru a încheia războiul în termeni acceptabili Kievului.

Rusia a reacționat sceptic față de o invitație la o astfel de reuniune în continuarea celei desfășurate în iunie, afirmând că o conferință de pace trebuie să însemne discuții directe între cele două părți, nu un forum în care Zelenski să caute sprijin internațional pentru propunerile sale de încheiere a conflictului.