Turcia a adoptat o lege specială pentru eliberarea a 90.000 de deținuți din închisoare - hoți, tâlhari și criminali violenți - dar nu și deținuți politic, inclusiv jurnaliști. Unul dintre ei este Oguz Usluer, cândva șeful departamentului de știri al postului de televiziune Habertürk TV. Jurnaliștii de la Deutsche Welle au vorbit cu soția lui, Sunay. Soțul ei este acuzat de terorism - rechizitoriul obișnuit pentru jurnaliști.

„Odată ce virusul ajunge acolo, se poate răspândi cu ușurință de la un deținut la altul. Sunt foarte îngrijorată. În afară, infecția poate fi gestionată cu tratament adecvat și odihnă la pat. Dar în interiorul închisorii, devine un risc mult mai mare, deoarece nu există mâncare decentă sau un mediu sănătos”, spune îngrijorată Sunay Usluer.

Se știe că închisorile din Turcia sunt arhipline. Peste 120 de mii de oameni au fost arestați doar ca urmare a tentativei de lovitură de stat din 2016. În unele penitenciare au fost deja raportate cazuri de COVID-19.

Avocatul Veysel Ok reprezintă zeci de jurnaliști. A auzit veștile. Unul dintre clienții săi i-a povestit despre un coleg de celulă care prezenta simptome, dar care nu a fost dus la spital. Faptul că jurnaliștii au fost excluși din programul de grațiere are, în opinia sa, o explicație evidentă.

„Este ura statului față de o anumită categorie a societății. Nu există nicio altă explicație. Din punct de vedere legal, fiecare deținut are aceleași drepturi. În conformitate cu articolul 10 din Constituția noastră, statul trebuie să-i trateze pe toți în mod egal. Deci nu este o decizie legală, ci una politică”, spune avocatul Veysel Ok.

Proiectul de lege a fost introdus de AKP, partidul de guvernare, și de partenerul său de coaliție, partidul naționalist MHP. Opoziția a contestat fervent decizia, insistând că deținuții politic trebuie să beneficieze de tratament egal. În zadar.

Cunoscuta jurnalistă Nurcan Baysal a scris un articol și mesaje pe Twitter în care cataloga nedreaptă hotărârea luată de autorități. O echipă Deutsche Welle a mers la ea acasă, în Diyarbakîr, sud-estul Turciei. La scurt timp după apariția articolului său, a primit o citație de la Parchet.

„Vă puteți imagina: sunt o amenințare pentru societate? Răspândesc frica cu ... acuzațiile mele ... un inamic în interiorul societății?”, spune jurnalista Nurcan Baysal.

Cazul lui Nurcan Baysal nu este nicidecum unul izolat, spune Veysel Ok.

„Jurnalistul Hakan Aygün a fost arestat pentru că a criticat pe Twitter felul în care Turcia a gestionat pandemia. Chiar când speram că jurnaliștii vor fi eliberați, au fost arestați și mai mulți. Acest lucru ne spune că guvernul turc nu va renunță la presiunea asupra presei”, arată avocatul Veysel Ok.

Soțul lui Sunay Usluer, Oguz, a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare. Nu mai are nicio speranță că va fi eliberat condiționat, din moment ce nu s-a întâmplat asta acum, odată cu alți deținuți.

„A fost o tortură să-l văd arestat pe nedrept. Acum mai am o singură dorință: să nu se îmbolnăvească și el”, mărturisește Sunay Usluer, soția sa.