Potrivit lui, este una dintre cele mai sensibile hotărâri ale CEC din această campanie electorală. „În turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2020, peste hotare au fost exprimate 15% din voturi. Chiar dacă la alegerile parlamentare anterior au participat mai puțini alegători decât la alegerile parlamentare, chiar și 10-12% din voturi exprimate peste hotare ar putea influența în mod determinant componența viitoarei majorități parlamentare”.

Președintele CRJM a explicat criteriile ce trebuiau luate în seamă de CEC în vederea deschiderii secțiilor de votare peste hotare.

„Conform legii, numărul și locul amplasării secțiilor de votare trebuie decise după consultarea Ministerului Afacerilor Externe, în baza a trei criterii: numărului de alegători care au participat la scrutinul precedent, înregistrarea prealabilă a cetățenilor aflați în străinătate; și a informațiilor obținute de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) privind cetățenii care locuiesc peste hotare (informații care lipsesc).

Pentru ultimul scrutin (cel prezidențial din noiembrie 2020), CEC a creat 139 de secții de votare peste hotare. În mai mult de 10 secții, la turul 2, s-au terminat sau aproape s-au terminat buletinele de vot. La și mai multe secții de votare s-au creat cozi foarte lungi – și asta in timp de pandemie și vreme rece. Pentru alegerile parlamentare din 11 iulie s-au înregistrat prealabil cu 50% mai mulți cetățeni de peste hotare decât la alegerile prezidențiale din 2020. MAE a prepus CEC crearea a 198 de secții de votare peste hotare”, a scris juristul pe pagina sa de Facebook.

El a mai subliniat că CEC a decis, cu votul a 5 din cei 9 membri, că numărul secțiilor de votare peste hotare va rămâne același – 139, deși inițial autoritatea electorală a propus deschiderea a 162 de secții, „însă, la propunerea lui Maxim Lebedinschi, numărul a fost redus la 139. Motivul invocat – lipsa fondurilor alocate pentru alegeri. Propunerea MAE de a deschide mai multe secții, deoarece MAE poate acoperi cheltuielile suplimentare, nu a fost acceptată. CEC nu a motivat în vreun fel decizia sa prin prisma criteriilor prevăzute de lege. Mai mult chiar, CEC practic nu a schimbat orașul de amplasare ale celor 139 de secții față de scrutinul prezidențial, chiar dacă la unele unele la prezidențiale au votat foarte puține persoane. Cu alte cuvinte, înregistrările prealabile și prezența la vot la ultimul scrutinul precedent nu au contat pentru cei 5 membri ai CEC care au votat pentru această decizie”, a concluzionat Vladislav Gribincea.

„Îmi este greu să îmi închipui un membru CEC rațional și corect care ar vota pentru o asemenea decizie. Dacă nu erau fonduri pentru mai mult de 139 de secții de votare peste hotare, conform legii trebuie schimbată amplasarea acestora, din localitățile în care s-a votat puțin în localitățile suprasolicitate, în baza criteriilor stabilite de lege”, a punctat expertul. În opinia sa, votul membrilor CEC „confirmă a câta oară apucăturile politicului de pe malurile râului Bîc de a adapta sistemul de alegeri după cum îi este convenabil, chiar dacă nu este corect. Și despre necesitatea unei CEC independente și din oameni pentru care corectitudinea este mai presus de trecutul, prezentul sau viitorul personal”, a opinat președintele CRJM.